2ra-2807/13 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie încasarea salariului pentru absenţă forţată de la locul de muncă, compensaţiei pentru concediul nefolosit, salariului neachitat, penalităţii de întîrziere şi cheltuielilor pentru concediul medical, obligarea eliberării carnetului de muncă şi repararea prejudiciului moral,

prima instanţă: L.Gafton dosarul nr. 2ra-2807/13 instanţa de apel: M.Anton, I.Cotruţă, I.Secrieru ÎNCHEIERE 09 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Guştiuc Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guştiuc Valeriu împotriva Întreprinderii de stat Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii „INCERCOM” privind anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie încasarea salariului pentru absenţă forţată de la locul de muncă, compensaţiei pentru concediul nefolosit, salariului neachitat, penalităţii de întîrziere şi cheltuielilor pentru concediul medical, obligarea eliberării carnetului de muncă şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Guştiuc Valeriu, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 22 octombrie 2012, c o n s t a t ă La 28 iulie 2009, Guştiuc Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii „INCERCOM” privind anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţă forţată de la locul de muncă, compensaţiei pentru concediul nefolosit, salariului neachitat, penalităţii de întîrziere şi cheltuielilor pentru concediul medical, obligarea eliberării carnetului de muncă şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în baza ordinului nr.02-C din 02 ianuarie 2007 a fost angajat în funcţia de şef de şantier la Direcţia specializată de antrepriză pentru reglare şi montaj.

1 Conform ordinului Agenţiei în Construcţie şi Dezvoltare nr.50 din 19 aprilie 2007 Regia specializată de antrepriză pentru reglare şi montaj a fost reorganizată, prin absorbţie, de către ÎS Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii „INCERCOM”. La 09 iulie 2007 prin ordinul nr.08-p a fost eliberat din serviciu, în temeiul art.86 alin. (1) lit.b) Codul muncii, în legătură cu lichidarea unităţii. Ordinul de concediere i-a fost adus la cunoştinţă doar la data de 25 iulie 2007. Menţionează că, contrar prevederilor art.88 alin. (1) lit.b) din Codul muncii ÎS Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii „INCERCOM” nu a emis ordinul de preavizare sub semnătură cu două luni înainte de înainte de concedierea lui.

A mai indicat că, pîrîtul refuză să-i elibereze carnetul de muncă de tip nou, motivînd lipsa relaţiilor de muncă, astfel fiind lipsit de posibilitatea de a se angaja la muncă.

La fel susţine că, la eliberarea din funcţie nu i s-a achitat salariul calculat în conformitate cu prevederile hotărîrii Guvernului RM nr.535 din 07 mai 2003. Prin cererea de chemare în judecată şi cererea suplimentară reclamantul a solicitat, anularea ordinului Regia specializată de antrepriză pentru reglare şi montaj nr.08-p din 09 iulie 2007 cu privire la concediere, restabilirea în funcţia de şef de şantier, obligarea eliberării carnetului de muncă de tip nou cu înscrierile corespunzătoare, încasarea de la ÎS Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii „INCERCOM” în beneficiul lui a salariului pentru anul 2007 – 23 348,57 lei, pentru anul 2008 – 25 610,64 lei, pentru anul 2009 – 25 248,48 lei, penalitatea de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere în mărime de 68 273,26 lei, prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, concediului nefolosit pentru anii 2007-2009 în mărime de 7 350 lei, cheltuielilor suportate pentru tratament în perioada 02.11.2007-23.12.2007 în mărime de 2 403,61 lei şi venitul ratat în baza ratei medii în mărime de 19 692,39 lei (f.d.55-56).

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 09 februarie 2011 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 aprilie 2011 a fost respins apelul declarat de către Guştiuc Valeriu şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 decembrie 2011 a fost admis recursul declarat de către Guştiuc Valeriu, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 aprilie 2011, cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 22 octombrie 2012 acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Guştiuc Valeriu a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de către Guştiuc Valeriu, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

2 La 25 iunie 2013 Guştiuc Valeriu a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În susţinerea recursului s-a indicat că, concluziile instanţelor judecătoreşti, expuse în hotărîri, sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii pricinii, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural. În acest sens susţine că, la concedierea lui din funcţia deţinută Regia specializată de antrepriză pentru reglare şi montaj nu a respectat procedura prevăzută de art.88 din Codul muncii. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Guştiuc Valeriu urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa 3 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Guştiuc Valeriu este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Guştiuc Valeriu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Guştiuc Valeriu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Valentina Clevadî 4