2ra-2607/13 — Încasarea prejudiciului moral

Instanţa de fond: T. Leahu Dosarul nr. 2ra-2607/13 Instanţa de apel: M. Anton, I. Cotruţă, I. Secrieru ÎNCHEIERE 09 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecători: Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Jurcov Anatolii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jurcov Anatolii împotriva lui Bulhac Ghenadie, privind încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 aprilie 2013, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Rezina din 18 decembrie 2012, c o n s t a t ă : La 01 octombrie 2012, Jurcov Anatolii a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bulhac Ghenadie, privind încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că o perioadă îndelungată de timp procurorul Ghenadie Bulhac îi încalcă dreptul de a primi în termenii prevăzuţi de lege răspunsuri la petiţii. Astfel, la petiţia sa din 03 aprilie 2012, a primit răspuns doar după ce s-a adresat cu plângere la Procuratura Generală, iar la petiţia din 22 iunie 2012, deşi au trecut mai mult de 3 luni, răspuns aşa şi nu i-a fost expediat. Indică reclamantul că asemenea încălcări au avut loc pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. Consideră reclamantul Jurcov Anatolii că, procurorul Ghenadie Bulhac, folosind situaţia de serviciu, intenţionat tergiversează examinarea cererilor şi petiţiilor, lezându-i astfel, dreptul de acces la justiţie.

Nici în cazul declarării de către el a grevei foamei, procurorul nu a procedat cum prevede Codul de executare. Cere reclamantul încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului moral în sumă de 21.000 euro. Prin hotărârea Judecătoriei Rezina din 18 decembrie 2012, acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 20 februarie 2013, Jurcov Anatolii a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 aprilie 2013, cererea de apel declarată de către Jurcov Anatolii a fost respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond menţinută. 1 La 31 mai 2013, Jurcov Anatolii a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, prin care a solicitat casarea acesteia.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că instanţele ierarhic inferioare nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii şi nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 25 aprilie 2013 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 07 mai 2013 (f.d. 60), iar cererea de recurs a fost depusă la 31 mai 2013, motiv pentru care cererea de recurs se consideră a fi depusă în termen. Potrivit prevederilor art. 432 CPC alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Jurcov Anatolii este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

2 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Cu referire la argumentul recurentului vizavi de inadmisibilitatea participării la examinarea pricinii în ordine de apel a judecătorului Ion Secrieru, instanţa de recurs o apreciază critic, întrucît, examinarea anterioară a dosarului penal de învinuire a lui Jurcov Anatoli de către acest judecător nu constituie temei de a pune la îndoială imparţialitatea sa în sensul art. 50 CPC.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reiterează că, conform articolul 13 din Convenţie, recursul trebuie să fie unul "efectiv" atât în practică, cât şi în drept. Totuşi, un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind "serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Metropolitan Church of Bessarabia and Others v. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII), însă astfel de temeiuri Colegiul n-a constatat. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reţine că decizia contestată a fost adoptată cu aplicarea corectă a legii materiale şi cu respectarea legislaţiei procedurale în vigoare, părţilor fiindu-le create condiţii obiective şi egale pentru exercitarea drepturilor sale procedurale.

În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, reieşind din actele anexate la dosar, se constată că recursul declarat de Jurcov Anatolii împotriva decizie Curţii de Apel Chişinău din 25 aprilie 2013, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 CPC. Ţinînd cont de cele indicate, în temeiul art. 432, 433, 434 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Cererea de recurs declarată de către Jurcov Anatolii se consideră inadmisibilă. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 3