2ra-2670 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanță: O. Cernei dosarul nr. 2ra-2670/15 instanța de apel: D. Manole, E. Fistican, S. Arnăut ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Jurcov Anatolii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Jurcov Anatolii împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și compensarea prejudiciului cauzat, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Jurcov Anatolii și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 13 noiembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 07 mai 2013, Jurcov Anatolii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi compensarea prejudiciului cauzat. În motivarea acțiunii a indicat că la data de 19 noiembrie 2012, a expediat în adresa Curții de Apel Chișinău o cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîbnița din 01 noiembrie 2012, însă, până la momentul actual cererea de apel nu a fost examinată. Consideră acest fapt dat o tergiversare intenționată, vădit ilegală, a examinării cauzei și o încălcare iminentă a drepturilor sale la un proces echitabil.

Solicită constatarea faptului încălcării dreptului său la examinarea cauzei în termen rezonabil și încasarea din contul Ministerului Justiției al RM în beneficul său a prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06 august 2013, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Jurcov Anatolii și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 aprilie 2014, a fost admis recursul declarat de Jurcov Anatolii, casată decizia instanței de apel și restituită pricina spre rejudecare în ordine de apel în aceeași instanță în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2014, a fost admis apelul declarat de către Jurcov Anatolii, casată hotărârea primei instanțe și remisă pricina spre rejudecare în aceeași instanță în alt complet de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13 noiembrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de către Jurcov Anatolii și menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că termenul de 1 an 5 luni și 25 de zile, în care a fost examinată cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Jurcov Anatolii împotriva Administrației Penitenciarului nr. 17 Rezina privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la cantitatea și calitatea hranei livrate, este un termen rezonabil pentru judecarea unei cauze în instanțele de judecată de 3 grade de jurisdicție, ne fiind stabilite careva temeiuri care ar confirma că termenul rezonabil a fost depășit, mai mult ca atât, pe parcursul examinării pricinii Jurcov Anatolii nu a depus nici o cerere de accelerare a procedurii de examinare a pricinii și nu a invocat pericolul de încadrare a termenului rezonabil de soluționare a litigiului în conformitate cu art. 192 alin. (1) CPC.

La 14 august 2015, Jurcov Anatolii a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Susține că despre examinarea pricinii nu a fost înștiințat, nu a primit nici o citație, fapt ce se confirmă prin registrul corespondenței din Penitenciarul nr. 17, insistînd, astfel, că a fost în imposibilitate de a-și apăra interesele sale, fiindu-i de altfel încălcate şi drepturile la apărare. Consideră că prin acțiunile instanțelor inferioare i-a fost încălcate drepturile sale procedurale prevăzute de Convenția Europeană a Dreptului Omului și Libertățile Fundamentale privind accesul liber la justiție și mijloacele efective la protecția juridică.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Jurcov Anatolii este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Jurcov Anatolii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

De altfel, nici referirea recurentului precum că a avut loc încălcarea dreptului la un proces echitabil de către instanţa de apel, prin neacordarea posibilităţii de a participa personal la examinarea apelului şi prin dispunerea examinării apelului în absenţa lui nu constituie temei de a considera recursul admisibil, dat fiind faptul că Jurcov Anatolii este deţinut în Penitenciarul nr. 17 din Rezina, astfel dreptul lui de a se deplasa în afara penitenciarului este limitat prin lege, prin urmare însăşi faptul neescortării lui în şedinţă nu poate fi privit drept o încălcare a dreptului la un proces echitabil, or articolul 6 al Convenţiei nu garantează dreptul la prezenţă la şedinţă în procedură civilă a instanţei de judecată, ci consacră dreptul general al egalităţii armelor în raport cu partea adversă, fapt care a fost respectat la caz.

În susţinerea opiniei enunţate instanţa de recurs consideră că în situaţia dată, instanţa de apel a reieşit din particularităţile procedurii în cauză şi modul în care interesele părţilor au fost expuse şi protejate în faţa instanţei, ţinând cont în special de chestiunile care urmau să fie soluţionate şi de importanţa acestora, cât şi de faptul că acţiunea în cauză nu este una complicată, reclamantul redând în mod explicit cerinţele sale, indicând în cererea de chemare în judecată circumstanţele şi motivele acţiunii, anexând totodată şi probe materiale în susţinerea poziţiei sale. În contextul dat, instanţa de recurs reţine şi faptul că recurentul nu a demonstrat că prezenţa sa la şedinţa de judecată era indispensabilă derulării corecte a procesului.

Concomitent, Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine şi faptul că deşi, recurentul Jurcov Anatolii se află în detenţie, unde ispăşeşte pedeapsa penală, însă instanţa de apel l-a informat despre locul, data şi ora examinării pricinii, fapt ce se confirmă prin avizele de recepţie (f.d. 157, 170), precum şi a solicitat acordarea asistenţei juridice garantate de stat pentru a-i fi reprezentate interesele lui Jurcov Anatolie în instanţa de apel. Iar prin conţinutul procesului-verbal al şedinţei de judecată a instanţei de apel din 16 iunie 2015, se atestă că interesele lui Jurcov Anatolii în instanţa de apel au fost apărate de către avocatul – Olari Svetlana, circumstanţe ce în plus indică asupra netemeiniciei susţinerilor recurentului, precum drepturile sale la apărare au fost încălcate.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Jurcov Anatolii asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Jurcov Anatolii ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Jurcov Anatolii se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva