Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-1600/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
2 octombrie 2013
Părțile
ÎI Ecaterina Seriucov vs Inspectoratul Fiscal de Stat Basarabeasca
Pe scurt
Termenul de declarare a recursului

3ra-1600/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – Gh. Burdujan dosarul nr. 3ra-1600/13 instanţa de apel – N. Craiu, L. Bulgac, A. Minciuna ÎNCHEIERE 02 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea Individuală „Ecaterina Serdiucov” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Individuale „Ecaterina Serdiucov” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Basarabeasca cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Ecaterina Serdiucov” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 07 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă ca tardivă constată: La 10 septembrie 2012, ÎI „Ecaterina Serdiucov” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Basarabeasca cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat că la 08 decembrie 2011, Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Basarabeasca a întocmit actul nr. 1-53970, prin care a concluzionat că în casieria MCC la momentul controlului operativ se aflau cu 26 lei mai mult decât a fost bătut. Menţionează că în acea zi, Ecaterina Serdiucov a scris o lămurire prin care a arătat că suma de 26 lei a rămas din seara precedentă în casă pentru schimb în a doua zi. Afirmă că la 26 decembrie 2011, Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Basarabeasca a întocmit decizia nr. 816, prin care a constatat că contrar art. 8 alin. (2) lit. c) Cod fiscal, Ecaterina Serdiucov a efectuat decontări băneşti în numerar fără utilizarea maşinii de casă şi control în sumă de 26 lei, motiv pentru care, a decis să aplice în baza art. 254 alin. (2) Cod fiscal, pentru efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără utilizarea maşinii de casă şi control cu memorie fiscală o amendă în mărime de 6000 lei.

Susţine că la 10 ianuarie 2012 a fost înaintată o cerere prealabilă în temeiul art. 14 al Legii contenciosului administrativ, prin care s-a solicitat anularea deciziei Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Basarabeasca nr. 816. Mai indică că, faptul că nu au fost efectuate decontări băneşti în numerar fără utilizarea maşinii de casă şi control în sumă de 26 lei se confirmă prin registrul de casă şi prin inventarierea mărfii aflate în bar. Menţionează că la 20 ianuarie 2012, Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Basarabeasca i-a înmânat directorului ÎI „Ecaterina Serdiucov” decizia nr. 55 din 20 ianuarie 2012, prin care nu se expune asupra motivelor înaintării cererii prealabile, ci decide de a modifica pct. 2 al deciziei nr. 816 din 26 decembrie 2011 şi a dispus majorarea sancţiunii până la 18000 lei.

Afirmă că în partea descriptivă a deciziei nr. 55 din 20 ianuarie 2012, pârâtul greşit arată că ÎI „Ecaterina Serdiucov” a contestat decizia nr. 228 din 16 mai 2011, pe când contestată a fost decizia nr. 816 din 26 decembrie 2011. La fel, susţine că la 27 ianuarie 2012 a depus o cerere în judecată, prin care a solicitat anularea actului nr.1-539708 din 08 decembrie 2011, decizia nr. 816 din 26 decembrie 2011 şi decizia nr. 55 din 20 ianuarie 2012. La 04 iulie 2012, Judecătoria Basarabeasca a scos de pe rol acţiunea depusă pe motivul neprezentării în instanţă, iar la 25 iulie 2012 a depus o cerere cu privire la anularea încheierii scoaterii de pe rol a acţiunii. Menţionează că drept urmare la 06 septembrie 2012, Judecătoria Basarabeasca a emis o încheiere, prin care a respins cererea de anulare a încheierii scoaterii de pe rol a acţiunii.

Consideră necesar de a depune din nou acţiunea în judecată. Solicită anularea actului nr. 1-539708 din 08 decembrie 2011, deciziei nr. 816 din 26 decembrie 2011 şi deciziei nr. 55 din 20 ianuarie 2012. Prin hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 07 noiembrie 2012 acţiunea a fost respinsă ca fiind nefondată şi depusă tardiv cu încălcarea termenului de prescripţie. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2013 a fost respins apelul declarat de ÎI „Ecaterina Serdiucov” şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 06 august 2013 ÎI „Ecaterina Serdiucov” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie restituită pricina la o nouă rejudecare în instanţa de apel.

Susţine că, de decizia contestată a luat cunoştinţă la 30 iulie 2013. În motivarea recursului a invocat că atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel au respins acţiunea, soluţionând şi apreciind probele administrate de către părţi unilateral, determinând circumstanţele şi caracterul raportului juridic dintre părţi în contradicţie cu legea aplicată, iar fiecare pretenţie înaintată de către reclamant urma să fie apreciată critic, nefiind determinată de către prima instanţă şi apreciată de către instanţa de apel ca fiind deja stabilită. Menţionează că ambele instanţe judiciare au examinat raportul juridic dintre părţi prin prisma respectării termenului de prescripţie a adresării reclamantului în instanţa judiciară şi nicidecum fonduul cauzei, iar hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

Afirmă că instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată, în conformitate cu dispoziţiilor art. 239 CPC. Susţine că în conformitate cu art. 240 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. La fel, menţionează că în conformitate cu prevederile art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa, considerând că nici prima instanţă şi nici instanţa de apel nu au respectat dispoziţiile enunţate.

Examinând argumentele recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către ÎI „Ecaterina Serdiucov” este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Iar în conformitate cu art. 434 alin. (2) CPC, termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. La caz, din procesul-verbal al şedinţei instanţei de apel din 20 martie 2013 (f. d. 96), care este şi data emiterii şi pronunţării dispozitivului deciziei contestate rezultă că la şedinţă a participat şi reprezentantul ÎI „Ecaterina Serdiucov”.

Tot materialul probator denotă că copia deciziei redactate a Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2013, a fost expediată părţilor, inclusiv şi în adresa ÎI „Ecaterina Serdiucov” la 17 mai 2013, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire nr. 1657 din 17 mai 2013 (f. d. 102). Cu toate acestea, cererea de recurs a fost depusă de către ÎI „Ecaterina Serdiucov” doar la 06 august 2013, respectiv, în afara termenului legal prevăzut de art. 434 CPC. Este de menţionat că faptul depunerii recursului în afara termenului legal, se atestă şi prin solicitarea recurentului cu privire la repunerea recursului în termenul de declarare, care de altfel, nu poate fi admisă, or, acesta este un termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

În asemenea împrejurări, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul ÎI „Ecaterina Serdiucov” ca inadmisibil. În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. b), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Întreprinderii Individuale „Ecaterina Serdiucov” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.