2ra-2443/13 — Declararea succesorului nedemn

prima instanţă: V. Buhnaci dosarul nr. 2ra-2443/13 instanţa de apel: E. Clim, N. Traciuc, Iu. Cotruţă DECIZIE 02 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Vera Macinskaia, Ion Arhiliuc examinînd recursul declarat de către Severin Efrosinia şi Parnov Ilie prin intermediul reprezentantului Tarsîna Vasile, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Efrosiniei Severin şi Parnov Ilie împotriva lui Parnov Andrei cu privire la declararea succesorului nedemn, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Parnov Andrei şi Parnov Vladimir, casată hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 08 noiembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 08 iulie 2009 Severin Efrosinia şi Parnov Ilie au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Parnov Andrei cu privire la declararea succesorului nedemn.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, părinţii lor au decedat, Parnov Vladimir la 01 august 1996, iar Parnov Marina la 19 mai 2009. Fiind în viaţă, aceştia au avut doleanţa ca imobilul în care locuiau (apartamentul nr. 34 compus din 2 odăi, amplasat în or. Străşeni, str. Iachir, 2) să rămînă în prorpietate nepoatei Severin-Tinerelu Marina, care a crescut la ei de mică. Despre această dorinţă a părinţilor au cunoscut toţi membrii familiei, inclusiv şi pîrîtul. Menţionează reclamanţii că, în anul 2005 Parnov Andrei profitînd de faptul că Parnov Marina suferea de o maladie psihică, contrar voinţei acesteia, a impus-o să întocmească acte privind testarea averii pe numele său şi a copiilor săi.

Astfel, la 26 octombrie 2005 Parnov Andrei s-a prezentat cu Parnov Marina la biroul notarial „Goncearuc Galina”, unde a fost întocmit testamentul nr. 5350, în baza căruia a devenit unicul moştenitor al apartamentului nr. 34 din str. Iachir, 2, or. Străşeni. Totodată, cunoscînd despre faptul că la cererea mamei sale, Marinei Parnov, a fost emisă decizia Consiliului Străşeni nr. 14/04.1 din 11 august 2004, prin care nepoata Severin Marina a fost inclusă în ordinul de repartiţie al apartamentului nr. 34 din str. Iachir, 2, or. Străşeni, pîrîtul Parnov Andrei a întocmit cerere din numele Marinei Parnov adresată Consiliului Străşeni, ultimul prin decizia nr. 29/10.3 din 08 decembrie 2005 abrogînd decizia precedentă nr. 14/04.1 din 11 august 2004, Parnov Andrei fiind inclus în bonul de repartiţie în locul Marinei Severin.

Ulterior, conform hotărîrii nr. 15 din 16 februarie 2007 a Consiliului Străşeni şi a contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 13 martie 2007, apartamentul în litigiu a fost transmis în proprietatea Marinei Parnov cu includerea în lista persoanelor care au participat la privatizare a lui Parnov Andrei şi fiul acestuia Parnov Vladimir, a.n. 1986. Susţin reclamanţii că, în perioada aflării mamei sale la întreţinerea pîrîtului, aceasta a fost supusă unui tratament inuman din partea familiei Parnov Andrei, nefiindu-i permisă întîlnirea cu alţi membri ai familiei. Consideră reclamanţii că Parnov Andrei este nedemn de a fi succesor şi urmează a fi decăzut din dreptul de succesiune.

Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 08 noiembrie 2010 acţiunea a fost admisă, Parnov Andrei fiind declarat succesor nedemn după decesul Marinei Parnov. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013 apelul declarat de către Parnov Andrei şi Parnov Vladimir a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă. La 20 mai 2013, în termenul prevăzut de lege, Severin Efrosinia şi Parnov Ilie prin intermediul reprezentantului Tarsîna Vasile au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Străşeni din 08 noiembrie 2010. Recurenţii în motivarea recursului au indicat că instanţa de apel la emiterea deciziei a interpretat eronat legea materială şi procedurală şi a dat o apreciere subiectivă circumstanţelor pricinii.

La 17 iunie 2013 în adresa lui Parnov Andrei a fost expediată copia recursului declarat de către Severin Efrosinia şi Parnov Ilie cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 30 iulie 2013 Parnov Andrei a depus referinţă, în care a cerut respingerea recursului declarat de către Severin Efrosinia şi Parnov Ilie şi menţinerea deciziei instanţei de apel ca fiind legală şi întemeiată. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 2 Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului şi obiecţiile expuse în referinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din materialele dosarului rezultă că recurenţii-reclamanţi Severin Efrosinia şi Parnov Ilie s-au adresat cu prezenta cerere de chemare solicitînd declararea lui Parnov Andrei ca successor nedemn asupra moştenirii rămase după decesul Marinei Parnov, în temeiul art. 1434 Cod civil.

Conform art. 1434 Cod civil nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care: a) a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva ultimei voinţe, exprimate în testament, a celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată; b) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora. Potrivit art.1435 Cod civil, circumstanţa care constituie temei pentru decădere din dreptul la succesiune trebuie constatată de instanţa de judecată.

Din prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că nedemnitatea sau nevrednicia succesorală constă în decăderea unui moştenitor din dreptul de a culege o anumită moştenire, inclusiv rezerva la care ar fi avut dreptul din această moştenire, deoarece s-a făcut vinovat de o faptă gravă faţă de cel care lasă moştenirea. Nedemnitatea succesorală constituie o sancţiune, deoarece stopează realizarea vocaţiei succesorale pentru anumite cazuri. Astfel, nedemnitatea succesorală este aplicabilă numai în cazul săvârşirii faptelor expres determinate de lege, această normă avînd un caracter imperativ. Mai mult ca atît, sancţiunea nedemnităţii urmează a fi aplicată doar în baza unor probe incontestabile şi strict determinate de legislator (sentinţă de condamnare, hotărîre de judecată etc.).

Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii, şi anume procurile eliberate de către Parnov Marina pe numele fiului său Parnov Andrei în vederea primirii pensiei de la Oficiul poştal Străşeni, şi a compensaţiilor nominative de la Banca de Economii, declaraţiile martorilor Sîrbu Svetlana, Mărgineanu Galina, Vasian Ion, Vasian Elena, Frumosu Andrei, explicaţiile părţilor expuse pe parcursul examinării cauzei în prima instanţă şi instanţa de apel rezultă că Parnov Marina, fiind în vîrstă înaintată, s-a aflat la întreţinerea lui Parnov Andrei ultimii 5 ani, trecînd cu traiul la recurenta-reclamantă Severin Efrosinia numai în ultima lună înainte de deces. 3 De asemenea, nu a fost probat faptul că intimatul-pîrît Parnov Andrei a comis intenţionat careva infracţiune sau faptă amorală, precum şi că a fi avut un comportament inuman, izolînd-o pe Parnov Marina de cei de împrejur şi membrii familiei.

Or, unica probă – declaraţiile martorilor Dragan Marina, Bălăţel Nina, Bolia Vera, nu poate avea prioritate în raport cu declaraţiile martorilor Sîrbu Svetlana, Mărgineanu Galina, Vasian Ion, Vasian Elena şi Frumosu Andrei, potrivit cărora doar intimatul Parnov Andrei i-a purtat de grijă mamei sale Parnov Marina, tratînd- o în modul cuvenit. De asemenea, nu a fost probată circumstanţa invocată de către recurenţii- reclamanţi în cererea de chemare în judecată precum că Parnov Andrei a reţinut buletinul de identitate al Marinei Parnov, astfel nefiind posibilă întocmirea de către ultima vreunui act juridic prin care să-şi manifeste ultima sa voinţă. În acest sens, proba prezentă în materialele pricinii – răspunsul parvenit din Comisariatul de poliţie r-ul Străşeni la plîngerea Efrosiniei Severin nu este relevantă la caz, deoarece din conţinutul acestuia rezultă că obiectul plîngerii este deţinerea de către intimatul Parnov Andrei a documentelor pe apartament.

Or, lipsa documentelor ce certifică dreptul de proprietate asupra imobilului nu este un impediment în întocmirea testamentului, adică realizarea voinţei testatorului. În circumstanţele relevate şi în contextul normelor de drept enunţate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră întemeiată concluzia instanţei de apel privind respingerea acţiunii, nefiind argumentată prin probe pertinente şi concludente temeinicia acesteia. Nu pot fi reţinute argumentele recurenţilor că la întocmirea testamentului de către Marina Parnov consimţămîntul acesteia a fost viciată, deoarece în cadrul dezbaterilor judiciare nu şi-a găsit confirmare faptul utilizării din partea intimatului Parnov Andrei a unor mijloace dolosive sau viclene pentru a o determina pe Parnov Marina să încheie acest act juridic.

Mai mult ca atît, prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 20 iulie 2010, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 02 noiembrie 2011, acţiunea Efrosiniei Severin şi Parnov Ilie împotriva lui Parnov Andrei cu privire la declararea nulităţii testamentului nr. 5350 din 26 octombrie 2005 a fost respinsă.

Nu pot fi reţinute drept temei de admitere a acţiunii nici faptul că prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 08 noiembrie 2010, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2011, a fost anulată decizia Consiliului orăşenesc Străşeni nr. 29/10.3 din 08 decembrie 2005 şi declarat nul ordinul de repartiţie emis în baza acestei decizii cu excluderea lui Parnov Andrei şi fiului său Parnov Vladimir din lista de privatizare a apartamentului în litigiu, deoarece în baza hotărîrii invocate intimatul Parnov Andrei nu poate fi decăzut din dreptul său la succesiune în temeiul testamentului nr. 5350 din 26 octombrie 2005. Or, prin acest act judecătoresc nu s-a stabilit săvîrşirea de către intimatul Parnov Andrei a unei infracţiuni sau fapte amorale în sensul prevederilor art. 1434 Cod civil.

4 Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Severin Efrosinia şi Parnov Ilie prin intermediul reprezentantului Tarsîna Vasile. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Efrosiniei Severin şi Parnov Ilie împotriva lui Parnov Andrei cu privire la declararea succesorului nedemn.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Arhiliuc 5