2ra-2826/13 — Restituirea bunirilor naţionalizate în urma represiunilor politice

prima instanţă V. Efros dosarul nr.2ra-2826/13 instanţa de apel L. Popova A. Doga Sv. Caitaz DECIZIE 02 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari împotriva Ministerului Finanţelor, Primăriei mun.

Chişinău, Guvernului Republicii Moldova cu privire la restituirea bunurilor naţionalizate în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 martie 2013, prin care apelul declarat de către Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari a fost respins şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 18 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 25 august 2009, Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Primăriei mun. Chişinău, Guvernului Republicii Moldova cu privire la restituirea bunurilor naţionalizate în urma represiunilor politice.

În motivarea acţiunii reclamanţii Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari au indicat că în noaptea de 13 iunie 1941, după întocmirea de către şeful grupei operative a NCVD-ului Scvorţov I.N. a unui protocol de percheziţie, Scripcari – Romanova Iulia împreună cu mama ei Romanova Olga au fost deportate forţat pe motive politice şi sociale în regiunea Acmolinsc Republica Cazahă. Toată proprietatea acestora, inclusiv pământul proprietate privată cu suprafaţa de 9,90 ha, dintre care 6 ha plante cu viţă de vie, 1 ha de livadă, 2,564 ha de păşune şi 0,33 ha teren aferent casei a fost supusă naţionalizării. Deţinerea pământului în proprietate privată de către Olga Romanova se confirmă prin certificatul de arhivă nr. 24-08/03 din 18 ianuarie 2008. Prin Hotărîrea Sovnarcomului RSSM nr. 996 din 15 octombrie 1945 terenul naţionalizat a fost transmis Unităţii experimentale de selecţie a Institutului Agricol.

1 În anul 1994, aflîndu-se în lagărul pentru represaţi, Olga Romanova a decedat. Iulia Romanova s-a căsătorit în anul 1948 cu Matvei Scripcari, care la fel era represat. De la căsătoria acestora în locurile de represie s-au născut 3 copii Scripcari Nina, anul naşterii 1949, Olga Scripcari anul naşterii 1951 şi Gheorghii Scripcari anul naşterii 1953. Doar în anul 1960 familia Scripcari a avut posibilitatea reală de a reveni în Moldova şi s-a instalat cu traiul în satul Vişiniovca, actualmente raionul Cantemir. Mai indică că odată cu căderea regimului sovietic, prin hotărîrea CGB-ului R. Moldova din 14 decembrie 1989, Marvei Scripcari şi Scripcari-Romanova Iulia au fost reabilitaţi.

La fel a fost reabilitată şi Olga Romanova, prin decretul Preşedintelui URSS din data de 13 august 1990. La 23 martie 1990 Scripcari-Romanova Olga, soţia reclamantului Matvei Scripcari şi mama reclamanţilor Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari au depus pe numele Preşedintelui CGB-ului din Moldova o cerere cu nr C604, prin care a solicitat restituirea valorii bunurilor de care ea şi mama ei Olga Romanova au fost deposedate ca urmare a represiunilor politice. Cererea a fost remisă pentru executare preşedintelui Comitetului executiv al mun. Chişinău, care nu a întreprins nici o acţiune întru restituirea bunurilor sau recuperarea valorii acestora. Ulterior, la insistenţa Iuliei Scripcari-Romanova, Comitetul Securităţii de Stat din Moldova i-a expediat acestuia un răspuns din data de 28 iunie 1990, prin care o informa că materialele ce au stat la baza evacuării persoanelor menţionate în cerere în anul 1941 nu au fost depistate.

După decesul Iuliei Scripcari-Romanov, mai multe cereri de restituire a proprietăţii naţionalizate ilegal în instanţele competente a depus soţul acesteia Matvei Scripcari. De fiecare dată cererile rămîneau neexaminate sau readresate altor instituţii. Începând cu anul 2007, au adresat nenumărate cereri la Primăria mun. Chişinău, ce s-au soldat cu compensarea parţială a valorii bunurilor naţionalizate, cu excepţia pământului, ceea ce i-a determinat să înainteze prezenta acţiune în judecată. Prin urmare, solicită Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari obligarea Primăriei mun. Chişinău să le restituie în natură lotul de pământ cu suprafaţa de 9,56 ha situat pe adresa mun. Chişinău, str. Valea Dicescu 36/2, în prezent Timiş 28, mun.

Chişinău. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 decembrie 2011 cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol pe motivul neprezentării reclamanţilor în şedinţa de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 09 ianuarie 2012, la cererea reclamanţilor a fost anulată încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 06 decembrie 2011. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 18 octombrie 2012 acţiunea lui Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 martie 2013 a fost respins apelul declarat de către Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe.

2 La 17 iunie 2013, Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. Recurenţii, Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari, în motivarea recursului au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe deoarece nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite, concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi au fost încălcate sau aplicate greşit normele de drept material sau normele de drept procedural.

Consideră că atît legislaţia naţională cît şi cea internaţională prevede restituirea terenurilor către persoanele supuse represiunilor politice de regimul totalitar. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii este cert faptul că la 05 iunie 2013 Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei din 28 martie 2013, iar la 17 iunie 2013, adică în termenul prevăzut de lege Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari au declarat recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 28 august 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârilor judecătoreşti din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. Din actele pricinii s-a constat că Matvei Scripcari este soţul iar reclamanţii Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari sunt copii Iuliei Romanova-Scripcari, represată politic în anul 1941 împreuna cu mama ei Romanova Olga Anton, ambele reabilitate ulterior.

Atît Olga Romanova cît şi Iulia Scripcari-Romanova sunt decedate. S-a stabilit că prin decizia Comisei speciale municipale din 30 ianuarie 2009 s-a dispus restituirea valorii bunului imobil casa de locuit cu veranda a familiei Romanov, confiscate în anul 1941, situate pe fosta Timireazev nr. 28, evaluate la suma de 9114000 lei conform raportului de evaluare a bunului imobil respectiv, urmaşilor acestora, reclamanţilor recurenţi Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari. În acelaşi timp Comisia municipală a respins pretenţia recurenţilor- reclamanţi cu privire la restituirea în natură a terenului cu suprafaţa totală de 9,90 3 ha, inclusiv 6 ha plantate cu viţă-de-vie , 1 ha livadă, 33,6 ari pe lingă casă şi 2,564 ha teren arabil (f.d.

59-60). Din actele pricinii este cert faptul că recurenţii au fost despăgubiţi de către autoritatea publică locală a valorii casei de locuit confiscate ilegal, insistând asupra restituirii în natură a terenurilor ce au aparţinut familiei Romanov, membrii căreia au fost supuşi represiunilor politice. Conform art. 4 alin. (4) Codul funciar, nu se admite restituirea terenurilor foştilor proprietari şi urmaţilor lor. Acestora li se pot atribui terenuri în proprietate în condiţiile prevăzute de prezentul cod. Conform art. 12 alin. (1) al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992, cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor.

Nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice. Reieşind din cele expuse instanţa de recurs consideră că instanţele de judecată inferioare corect au concluzionat că potrivit Decretului Sovietului Suprem al URSS din 18 august 1940 cu privire la punerea în aplicare a legilor sovietice şi naţionalizarea pământurilor în Basarabia a fost dispusă naţionalizarea tuturor pământurilor, inclusiv a persoanelor ce nu au legătură cu represiunile politice.

Astfel, terenurile care se solicită a fi restituite, au fost naţionalizate pe întreg teritoriu înainte de începerea represiunilor în privinţa rudelor apropiate şi recurenţilor care s-au început la 13 iunie 1941, şi prin urmare terenurile au fost scoase din posesie din considerentele ce nu au legătură cu represiunile politice, astfel corect instanţele au concluzionat că recurenţii-reclamanţi nu au dreptul de a cere nici plata despăgubirilor acestora. Întreaga construcţie din recurs se axează pe faptul că instanţa de apel nu a cercetat adecvat probele care au importanţă pentru justa soluţionare a pricinii şi o simplă citare a normelor de drept material şi procedural, la care se raportează toate celelalte considerente din motivarea hotărârilor contestate cu privire la netemeinicia cerinţelor recurentului – reclamant.

În circumstanţele stabilite în speţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temeinic şi legal instanţele de judecată au concluzionat cu privire la respingerea integrală a acţiunii ca fiind neîntemeiată, la caz, fiind aplicate corect de instanţe prevederile normelor de drept material, iar argumentele recurentului în acest sens sunt neîntemeiate, fără suport legal şi probatoriu. Distinct de cele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

4 În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 martie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 18 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Matvei Scripcari, Gheorghe Scripcari şi Olga Scripcari împotriva Ministerului Finanţelor, Primăriei mun. Chişinău, Guvernului Republicii Moldova cu privire la restituirea bunurilor naţionalizate în urma represiunilor politice. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi 5