2rh-107/19 — cu privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral

Dosarul nr. 2rh-107/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni (jud. S. Slobodzean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, L. Gafton, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțeva, reprezentată

de avocatul Nicolae Daniliuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Caigorodțeva

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii

confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea

venitului ratat și a prejudiciului moral

împotriva încheierii din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost considerat inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțeva, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc

constată:

La 16 ianuarie 2017, Olga Caigorodțeva a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii

confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea

venitului ratat și a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că s-a născut la 1 august 1941, în satul

XXXXX r-nul XXXXX și este fiica lui Constantin Pavlov și Liubovi Pavlov,

originari din satul XXXXX r-nul XXXXX.

A menționat că la 6 iulie 1949, în conformitate cu Hotărârea Sovietului

Miniștrilor al RSS Moldovenești din 28 iunie 1949 nr. 509 „Cu privire la

deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a familiilor de chiaburi, a foștilor

moșieri și a marilor comersanți”, dânsa împreună cu familia ei, au fost deportați în

regiunea XXXXX din XXXXX.

Astfel, prin hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești nr. 115 din

10 aprilie 1989, familia ei a fost reabilitată.

1

A relevat că toată averea, care a aparținut părinților ei în satul XXXXX r-nul

XXXXX, a fost naționalizată în anul 1949 în urma represiunilor politice.

La momentul deportării, familia ei dispunea de averi considerabile, și

anume: două case mari 9 x 4 m și 10 x 6 m, ambele din piatră și coteleți, acoperite

cu oale roșii, moară de vânt, două beciuri 5 x 6 m și 10 x 6 m, uscătorie de fructe

18 x 8 m din coteleți, aparat de uscat fructe cu un volum de 30 tone de fructe și cu

un venit de 100000 ruble pe sezon, depozit de păstrare a fructelor din coteleț 9 x 3

m, ambar în mărime de 10 x 6 m cu beci din piatră în mărime de 10 x 6 m, grajd

pentru vite din piatră în mărime de 15 x 3, mai multe unelte și pluguri pentru

prelucrarea pământului, 10,2 ha de pământ arabil, 10,2 ha de vie, 1,0 ha de livadă,

gard din piatră în jurul a 4,0 ha de pământ (lot lângă casă), mai multe lucruri și

obiecte de uz casnic, dispunea de afaceri cu un venit lunar de la 5000 ruble până la

250000 ruble.

A evidențiat că părinții, frații și surorile ei, toți sunt decedați, iar ea este

unicul moștenitor de clasa I, unicul succesor al averii care a aparținut familiei ei.

Așadar, la 22 ianuarie 2016, ca unicul moștenitor de clasa I, s-a adresat cu o

cerere Președintelui raionului Strășeni, Comisiei speciale de restituire a bunurilor

sau de recuperare a valorii acestora persoanelor supuse represiunilor politice în

care a solicitat restituirea bunurilor sau recuperarea valorii acestora, însă

administrația raionului Strășeni i-a refuzat examinarea cererii.

A remarcat că la 11 noiembrie 2016, a mai depus o cerere către Consiliul

raionului Strășeni, Comisiei speciale de restituire a bunurilor sau de recuperare a

valorii acestora persoanelor supuse represiunilor politice, care la fel i-a refuzat

examinarea cererii.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 10 alin. (1), 12 alin. (1),

(3), (7) și (9) din Legea nr. 1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea

victimelor represiunilor politice, art. 11 lit. i) Cod civil, art. 8 din Declarația

Universală a Drepturilor Omului, art. 6, 41 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul bugetului de stat al

Republicii Moldova în beneficiul ei, a unei compensații unice pentru averea

confiscată și naționalizată în urma represiunilor politice din anul 1949 în sumă de

850000 euro, a prejudiciului moral cauzat în urma a 40 ani de represiuni politice în

sumă de 10000000 euro, venitul ratat de către familia Pavlov pentru perioada

1950-2016, în total 66 ani, în urma represiunilor politice, în sumă de

107580000 euro.

Prin hotărârea din 7 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, a fost respinsă

acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc și menținută hotărârea din 7 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni.

Prin încheierea din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cauza civilă

a fost ridicată de la examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului

declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc și

2

remisă la Curtea de Apel Chișinău pentru emiterea unei încheieri de corectare a

greșelilor strecurate în decizia Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2017.

Prin încheierea din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

corectată eroarea materială din decizia Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie

2017, prin indicarea corectă în partea întroductivă, conținut și dispozitivul deciziei

Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2017, a unuia din pârâți, Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova în loc de Ministerul Economiei al Republicii

Moldova, indicat eronat.

Prin încheierea din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțeva, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc.

La 6 septembrie 2019, Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 mai 2018 a Curții

Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea integrală a

hotărârii din 7 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, cu rejudecarea cauzei în instanța

de fond.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) CPC, instanțele judecătorești aplică legile

procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de

procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii,

ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

La caz, se va menționa că prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 iunie 2018, au

fost stabilite categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 446 CPC, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Totodată, prin prisma prevederilor art. 448 CPC, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Raportând la caz prevederile legale menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

3

specifica că încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

La caz, se constată că prin încheierea din 10 mai 2018 a Curții Supreme de

Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțeva,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că prin prisma art. 440 CPC,

care reglementează procedura examinării admisibilității recursului, încheierea prin

care completul din 3 judecători decide în mod unanim asupra inadmisibilității

recursului, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la

art. 433, nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Astfel fiind, la caz se va reține că, prin încheierea din 10 mai 2018 a Curții

Supreme de Justiție supusă revizuirii de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc, instanța de recurs nu s-a expus asupra fondului

recursului, prin urmare nici a cauzei, verificând doar, prin prisma art. 440 CPC,

existența temeiurilor de admisibilitate a recursului declarat, constatând lipsa

acestora.

Din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc împotriva încheierii din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție

ca inadmisibilă, din motiv că actul de dispoziție judecătoresc menționat nu se

supune revizuirii.

În conformitate cu art. 270, 446, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga

Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva încheierii din

10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată a Olgăi Caigorodțeva împotriva Guvernului Republicii Moldova,

Consiliului raional Strășeni și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu

privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor supuse

represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Mariana Pitic

4