2rh-107/19 — cu privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral

Dosarul nr. 2rh-107/19 Prima instanță: Judecătoria Strășeni (jud. S. Slobodzean) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, L. Gafton, M. Pitic) ÎNCHEIERE 16 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Caigorodțeva împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral împotriva încheierii din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc constată: La 16 ianuarie 2017, Olga Caigorodțeva a depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că s-a născut la 1 august 1941, în satul XXXXX r-nul XXXXX și este fiica lui Constantin Pavlov și Liubovi Pavlov, originari din satul XXXXX r-nul XXXXX. A menționat că la 6 iulie 1949, în conformitate cu Hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești din 28 iunie 1949 nr. 509 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a familiilor de chiaburi, a foștilor moșieri și a marilor comersanți”, dânsa împreună cu familia ei, au fost deportați în regiunea XXXXX din XXXXX. Astfel, prin hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești nr. 115 din 10 aprilie 1989, familia ei a fost reabilitată. 1 A relevat că toată averea, care a aparținut părinților ei în satul XXXXX r-nul XXXXX, a fost naționalizată în anul 1949 în urma represiunilor politice.

La momentul deportării, familia ei dispunea de averi considerabile, și anume: două case mari 9 x 4 m și 10 x 6 m, ambele din piatră și coteleți, acoperite cu oale roșii, moară de vânt, două beciuri 5 x 6 m și 10 x 6 m, uscătorie de fructe 18 x 8 m din coteleți, aparat de uscat fructe cu un volum de 30 tone de fructe și cu un venit de 100000 ruble pe sezon, depozit de păstrare a fructelor din coteleț 9 x 3 m, ambar în mărime de 10 x 6 m cu beci din piatră în mărime de 10 x 6 m, grajd pentru vite din piatră în mărime de 15 x 3, mai multe unelte și pluguri pentru prelucrarea pământului, 10,2 ha de pământ arabil, 10,2 ha de vie, 1,0 ha de livadă, gard din piatră în jurul a 4,0 ha de pământ (lot lângă casă), mai multe lucruri și obiecte de uz casnic, dispunea de afaceri cu un venit lunar de la 5000 ruble până la 250000 ruble.

A evidențiat că părinții, frații și surorile ei, toți sunt decedați, iar ea este unicul moștenitor de clasa I, unicul succesor al averii care a aparținut familiei ei. Așadar, la 22 ianuarie 2016, ca unicul moștenitor de clasa I, s-a adresat cu o cerere Președintelui raionului Strășeni, Comisiei speciale de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora persoanelor supuse represiunilor politice în care a solicitat restituirea bunurilor sau recuperarea valorii acestora, însă administrația raionului Strășeni i-a refuzat examinarea cererii. A remarcat că la 11 noiembrie 2016, a mai depus o cerere către Consiliul raionului Strășeni, Comisiei speciale de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora persoanelor supuse represiunilor politice, care la fel i-a refuzat examinarea cererii.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 10 alin. (1), 12 alin. (1), (3), (7) și (9) din Legea nr. 1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, art. 11 lit. i) Cod civil, art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 6, 41 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în beneficiul ei, a unei compensații unice pentru averea confiscată și naționalizată în urma represiunilor politice din anul 1949 în sumă de 850000 euro, a prejudiciului moral cauzat în urma a 40 ani de represiuni politice în sumă de 10000000 euro, venitul ratat de către familia Pavlov pentru perioada 1950-2016, în total 66 ani, în urma represiunilor politice, în sumă de 107580000 euro.

Prin hotărârea din 7 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc și menținută hotărârea din 7 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni.

Prin încheierea din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cauza civilă a fost ridicată de la examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc și 2 remisă la Curtea de Apel Chișinău pentru emiterea unei încheieri de corectare a greșelilor strecurate în decizia Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2017. Prin încheierea din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost corectată eroarea materială din decizia Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2017, prin indicarea corectă în partea întroductivă, conținut și dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2017, a unuia din pârâți, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova în loc de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, indicat eronat.

Prin încheierea din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. La 6 septembrie 2019, Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii din 7 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, cu rejudecarea cauzei în instanța de fond. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) CPC, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege. La caz, se va menționa că prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 iunie 2018, au fost stabilite categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 446 CPC, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Totodată, prin prisma prevederilor art. 448 CPC, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. Raportând la caz prevederile legale menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a 3 specifica că încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. La caz, se constată că prin încheierea din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că prin prisma art. 440 CPC, care reglementează procedura examinării admisibilității recursului, încheierea prin care completul din 3 judecători decide în mod unanim asupra inadmisibilității recursului, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Astfel fiind, la caz se va reține că, prin încheierea din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție supusă revizuirii de către Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, instanța de recurs nu s-a expus asupra fondului recursului, prin urmare nici a cauzei, verificând doar, prin prisma art. 440 CPC, existența temeiurilor de admisibilitate a recursului declarat, constatând lipsa acestora.

Din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva încheierii din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție ca inadmisibilă, din motiv că actul de dispoziție judecătoresc menționat nu se supune revizuirii.

În conformitate cu art. 270, 446, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțeva, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva încheierii din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Caigorodțeva împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Mariana Pitic 4