2r-263/20 — recuperarea valorii confisctae și naționalizate

Dosarul nr. 2r-263/2020 prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: S. Slobodzean) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci) D E C I Z I E 17 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Caigorodțev împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral, împotriva încheierii din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 16 ianuarie 2017, Olga Caigorodțev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că s-a născut la XXXXX, în satul Lozova, r-nul Strășeni și este fiica lui Constantin Pavlov și Liubovi Pavlov, originari din satul Lozova, r-nul Strășeni. A menționat că la 6 iulie 1949, în conformitate cu Hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești din 28 iunie 1949 nr. 509 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a familiilor de chiaburi, a foștilor moșieri și a marilor comersanți”, dânsa împreună cu familia ei, au fost deportați în regiunea Tiumeni din Federația Rusă. Prin hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești nr. 115 din 10 aprilie 1989, familia ei a fost reabilitată. Reclamanta a relevat că toată averea, care a aparținut părinților ei în satul Lozova, r-nul Strășeni a fost naționalizată în anul 1949 în urma represiunilor politice.

La momentul deportării, familia ei dispunea de averi considerabile, evidențiind că, părții, frații și surorile ei sunt decedați, ea fiind unicul moștenitor de clasa I, unicul succesor al averii care a aparținut familiei ei. Reclamanta la 22 ianuarie 2016, ca unic moștenitor de clasa I s-a adresat cu o cerere Președintelui raionului Strășeni, Comisiei speciale de restituire a bunurilor 1 sau de recuperare a valorii acestora persoanelor supuse represiunilor politice în care a solicitat restituirea bunurilor sau recuperarea valorii acestora, însă administrația raionului Strășeni i-a refuzat examinarea cererii. La 11 noiembrie 2016, a mai depus o cerere către Consiliul raionului Strășeni, Comisiei speciale de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora persoanelor supuse represiunilor politice, care la fel i-a refuzat examinarea cererii.

A solicitat încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în beneficiul său a unei compensații unice pentru averea confiscată și naționalizată în urma represiunilor politice din anul 1949 în sumă de 850 000 de euro, a prejudiciului moral cauzat în urma a 40 ani de represiuni politice în sumă de 10000000 de euro, venitul ratat de către familia Pavlov pentru perioada 1950-2016, în total 66 de ani, în urma represiunilor politice, în sumă de 107580000 de euro. Prin hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost respinsă acțiunea depusă de Olga Caigorodțev împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral.

Prin decizia din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, și a fost menținută hotărârea din 7 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Prin încheierea din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție cauza civilă a fost ridicată de la examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de către Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc și remisă la Curtea de Apel Chișinău pentru emiterea unei încheieri de corectare a greșelilor strecurate în decizia din 07 decembrie 2017. Prin încheierea din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată eroarea materială din decizia din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin indicarea corectă în partea introductivă, conținut și dispozitivul deciziei a unuia din pârâți, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova în loc de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, indicat eronat.

Prin încheierea din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. La 06 septembrie 2019, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu rejudecarea cauzei în instanța de fond. Prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, împotriva încheierii din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție.

La 16 decembrie 2019, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea revizuirii și casarea acesteia. Prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. 2 La 23 aprilie 2020, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea încheierii din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și soluționarea prin deciziei a problemei în fond cu admiterea cererii de revizuire în sensul declarat.

În motivarea recursului a invocat că Curtea de Apel Chișinău eronat a considerat că art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, ca urmare, poporul Republicii Moldova prin vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și incompetent, nu pot servi temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, concluziile Curții de Apel Chișinău expuse în încheierea din 18 martie 2020, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, fiind interpretate eronat și aplicate greșit prevederile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 1, 6, 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1, 4, 7, 20, 116, 120 din Constituția RM și Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa părților la 08 aprilie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire, însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 23 aprilie 2020 în termenul legal. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. După cum rezultă din materialele dosarului, la 16 decembrie 2019, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, care prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești 3 irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă. Așadar, cu referire la norma legală citată, la caz se constată că revizuentul, solicitând revizuirea deciziei din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, menționând că a apărut o circumstanță esențială a cauzei care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuentului la momentul examinării cauzei în fond.

În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiată constatarea Curții de Apel Chișinău în sensul că temeiul invocat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă și nu poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

Or, referirea Olgăi Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, la Hotărârea nr. 39 din 8 iunie 2019 a Parlamentului Republicii Moldova, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, nu se încadrează în categoria circumstanțelor și faptelor esențiale și obligatorii ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, deoarece nu are tangență cu cauza civilă respectivă, declarația menționată făcând referire la situația social-politică a țării. Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Astfel fiind, instanța de recurs va respinge argumentul recurentei invocat în recurs în sensul că Curtea de Apel Chișinău eronat a interpretat prevederile Hotărârii 4 Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova. În acest context și alte argumente ale recurentei invocate în recurs sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. Se menține încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Caigorodțev împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5