2r-263/20 — recuperarea valorii confisctae și naționalizate

Dosarul nr. 2r-263/2020

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: S. Slobodzean)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Caigorodțev

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii

confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea

venitului ratat și a prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 ianuarie 2017, Olga Caigorodțev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii

confiscate și naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea

venitului ratat și a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că s-a născut la XXXXX, în satul Lozova, r-nul

Strășeni și este fiica lui Constantin Pavlov și Liubovi Pavlov, originari din satul

Lozova, r-nul Strășeni.

A menționat că la 6 iulie 1949, în conformitate cu Hotărârea Sovietului

Miniștrilor al RSS Moldovenești din 28 iunie 1949 nr. 509 „Cu privire la deportarea

de pe teritoriul RSS Moldovenești a familiilor de chiaburi, a foștilor moșieri și a

marilor comersanți”, dânsa împreună cu familia ei, au fost deportați în regiunea

Tiumeni din Federația Rusă.

Prin hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești nr. 115 din 10 aprilie

1989, familia ei a fost reabilitată.

Reclamanta a relevat că toată averea, care a aparținut părinților ei în satul

Lozova, r-nul Strășeni a fost naționalizată în anul 1949 în urma represiunilor politice.

La momentul deportării, familia ei dispunea de averi considerabile, evidențiind

că, părții, frații și surorile ei sunt decedați, ea fiind unicul moștenitor de clasa I,

unicul succesor al averii care a aparținut familiei ei.

Reclamanta la 22 ianuarie 2016, ca unic moștenitor de clasa I s-a adresat cu o

cerere Președintelui raionului Strășeni, Comisiei speciale de restituire a bunurilor

1

sau de recuperare a valorii acestora persoanelor supuse represiunilor politice în care

a solicitat restituirea bunurilor sau recuperarea valorii acestora, însă administrația

raionului Strășeni i-a refuzat examinarea cererii.

La 11 noiembrie 2016, a mai depus o cerere către Consiliul raionului Strășeni,

Comisiei speciale de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora

persoanelor supuse represiunilor politice, care la fel i-a refuzat examinarea cererii.

A solicitat încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în

beneficiul său a unei compensații unice pentru averea confiscată și naționalizată în

urma represiunilor politice din anul 1949 în sumă de 850 000 de euro, a prejudiciului

moral cauzat în urma a 40 ani de represiuni politice în sumă de 10000000 de euro,

venitul ratat de către familia Pavlov pentru perioada 1950-2016, în total 66 de ani,

în urma represiunilor politice, în sumă de 107580000 de euro.

Prin hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost

respinsă acțiunea depusă de Olga Caigorodțev împotriva Guvernului Republicii

Moldova, Consiliului raional Strășeni și Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova cu privire la recuperarea valorii confiscate și naționalizate persoanelor

supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a prejudiciului moral.

Prin decizia din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, și a

fost menținută hotărârea din 7 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Prin încheierea din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție cauza civilă a

fost ridicată de la examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat

de către Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc și remisă la

Curtea de Apel Chișinău pentru emiterea unei încheieri de corectare a greșelilor

strecurate în decizia din 07 decembrie 2017.

Prin încheierea din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată

eroarea materială din decizia din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin

indicarea corectă în partea introductivă, conținut și dispozitivul deciziei a unuia din

pârâți, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova în loc de Ministerul Economiei

al Republicii Moldova, indicat eronat.

Prin încheierea din 10 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc.

La 06 septembrie 2019, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc, a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 mai 2018 a Curții

Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea integrală a

hotărârii din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu rejudecarea

cauzei în instanța de fond.

Prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțev,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, împotriva încheierii din 10 mai 2018 a

Curții Supreme de Justiție.

La 16 decembrie 2019, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc, a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 7 decembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea revizuirii și casarea acesteia.

Prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Caigorodțev, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc.

2

La 23 aprilie 2020, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea încheierii din 18 martie 2020

a Curții de Apel Chișinău și soluționarea prin deciziei a problemei în fond cu

admiterea cererii de revizuire în sensul declarat.

În motivarea recursului a invocat că Curtea de Apel Chișinău eronat a

considerat că art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019, prin care a fost adoptată Declarația cu

privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, ca

urmare, poporul Republicii Moldova prin vot majoritar și incontestabil a declarat

sistemul judecătoresc capturat, corupt și incompetent, nu pot servi temei de revizuire

prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, concluziile Curții de Apel Chișinău expuse în încheierea din 18

martie 2020, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, fiind interpretate eronat

și aplicate greșit prevederile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului,

art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 1, 6, 41

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1, 4, 7, 20, 116,

120 din Constituția RM și Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8

iunie 2019.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în

adresa părților la 08 aprilie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire, însă

careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele

dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 23 aprilie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 16 decembrie 2019, Olga

Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, care prin

încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

inadmisibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea

acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești

3

irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură

civilă.

Așadar, cu referire la norma legală citată, la caz se constată că revizuentul,

solicitând revizuirea deciziei din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a

invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă,

menționând că a apărut o circumstanță esențială a cauzei care nu a fost și nu a putut

fi cunoscută revizuentului la momentul examinării cauzei în fond.

În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 Cod de procedură civilă.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiată constatarea Curții de Apel Chișinău

în sensul că temeiul invocat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449

lit. b) Cod de procedură civilă și nu poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

Or, referirea Olgăi Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, la

Hotărârea nr. 39 din 8 iunie 2019 a Parlamentului Republicii Moldova, prin care a

fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului

Republica Moldova, nu se încadrează în categoria circumstanțelor și faptelor

esențiale și obligatorii ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase

irevocabile, deoarece nu are tangență cu cauza civilă respectivă, declarația

menționată făcând referire la situația social-politică a țării.

Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în

asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel fiind, instanța de recurs va respinge argumentul recurentei invocat în

recurs în sensul că Curtea de Apel Chișinău eronat a interpretat prevederile Hotărârii

4

Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019, prin care a fost adoptată

Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica

Moldova.

În acest context și alte argumente ale recurentei invocate în recurs sunt lipsite

de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat,

or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierii

recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a

menține încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc.

Se menține încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Caigorodțev împotriva

Guvernului Republicii Moldova, Consiliului raional Strășeni și Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea valorii confiscate și

naționalizate persoanelor supuse represiunilor politice, repararea venitului ratat și a

prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5