2ra-2135/15 — Restituirea averii și a valorii averii confiscate și naționalizate

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, Judecător – Vasile Rusu Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Mihail Ciugureanu, Boris Bîrcă, Eugeniu Clim dosar 2ra-2135/15 ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Nicolae Daniliuc, în interesele Olgăi Caigorodțev (Pavlov), în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev (Pavlov) împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului r-nului Străşeni, Primăriei şi Consiliul s. Lozova şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind restituirea averii şi a valorii averii confiscate şi naţionalizate în anul 1949, ce a aparţinut persoanelor supuse represiunilor politice împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2015, prin care au fost admise apelurile declarate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul r-nului Strășeni, a con st at at: La 04 martie 2008 Mămăliga (Pavlov) Măria şi Caigorodţev (Pavlov) Olga au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, Preşedintelui r-nului.

Străşeni, Primăriei și Consiliul s. Lozova și Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, solicitând a încasa din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul reclamantelor Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţeva o compensaţie echitabilă pentru averea părinţilor, naţionalizată în urma represiunilor politice din anul 1949, în mărime de 850 000 EURO, a obliga Primăria s. Lozova r-nul Străşeni să le restituie reclamantelor Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţeva loturile de pământ, naţionalizate în mărime de 10,2 ha de pământ arabil, 1,0 ha de vie şi 1,0 ha de livadă, a încasa din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul reclamantelor Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţeva prejudiciul moral, cauzat în urma represiunilor politice din anul 1949, în sumă de câte 10 000 000 EURO pentru fiecare, a încasa din bugetul de 1 stat al Republicii Moldova în beneficiul reclamantelor Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţeva cheltuielile, suportate pentru restabilirea drepturilor încălcate în sumă de 2 500 EURO şi pentru asistenţa juridică în sumă de 5 000 EURO.

Pe parcursul examinării cauzei, la data de 12 septembrie 2008 reclamantele şi- au modificat cerinţele, solicitând a încasa din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul Măriei Mămăliga şi Olga Caigorodţev o compensaţie echitabilă pentru averea părinţilor, naţionalizată în urma represiunilor politice din anul 1949, în sumă de 11 602 670 lei, a obliga Primăria s. Lozova r-nul Străşeni să le restituie reclamantelor Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev loturile de pământ naţionalizate cu suprafaţa de 10,2 ha de pământ arabil, 1,0 ha de vie şi 1,0 ha de livadă, a încasa din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul reclamantelor Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev prejudiciul moral, cauzat în urma represiunilor politice din anul 1949, în sumă de 136 502 000 lei pentru fiecare, a încasa din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul reclamantelor Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev beneficiul neobţinut prin încălcarea drepturilor (venitul ratat) în sumă de 1 312 739 700 lei, a încasa din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul reclamantelor Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţeva cheltuielile, suportate pentru restabilirea drepturilor încălcate, în sumă de 34 125 lei şi pentru asistenţa juridică în sumă de 68 251 lei.

La 16 octombrie 2012 reclamantele au depus o cerere de concretizare, prin care au solicitat încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul Iui Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev o compensaţie unică în sumă a câte 425 000 euro pentru fiecare, echivalentă cu valoarea averii confiscate şi naţionalizate în urma represiunilor politice din anul 1949, a încasa din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev prejudiciul moral în sumă a câte 10 000 000 euro pentru fiecare, cauzat pentru 40 de ani de represiuni politice, a încasa din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţeva venitul ratat de către familia Pavlov în urma represiunilor politice pentru perioada 1949 - 2011 inclusiv (în total 63 ani) în sumă a câte 51 345 000 euro pentru fiecare, a obliga Primăria şi Consiliul s. Lozova, r-nul Străşeni să le restituie Măriei Mămăliga şi Olga Caigorodţev 10,2 ha de teren arabil, 1,0 ha de vie, 1,0 ha de livadă, care au aparţinut părinţilor şi naţionalizate în urma represiunilor politice din anul 1949, a încasa din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev cheltuielile suportate pentru restabilirea drepturilor încălcate şi pentru asistenţa juridică în sumă a câte 3 750 EURO pentru fiecare (vol.2, f.d.

171). La 16 octombrie 2012, în conformitate cu stipulările art. 60 din Codul de Procedură Civilă, reclamantele Măria Mămăliga şi Caigorodţev Olga măresc cuantumul pretenţiilor înaintate şi solicită instanţei de judecată a le declara ca 2 unicii moştenitori legali de clasa I a întreg patrimoniului care a aparţinut cu drept de proprietate lui Constantin şi Liubovi Pavlov şi a constata faptul acceptării succesiunii de către reclamantele Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev asupra întregului patrimoniu succesoral, rămas după decesul părinţilor Constantin şi Liubovi Pavlov. . Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 28 februarie 2013 a fost admisă parţial cererea: - s-a constatat faptul că cet. Mămăliga Măria şi Caigorodţev Olga au acceptat succesiunea bunurilor decedaţilor la data de 02.06.1969 Pavlov Constantin, născut în anul 1894, şi la data de 20.01.1967 a cet.

Pavlov Liubovi născută în anul 1907; - s-a constatat locul deschiderii succesiunii - s. Lozova, r-nul Străşeni; - s-a încasat în mod solidar de la statul Republica Moldova în persoana Ministerului de Finanţe şi consiliul raional Străşeni suma de 560 126 (cinci sute şaizeci de mii una sută douăzeci şi şase) lei, dintre care: 506 026 de lei - costul averii naţionalizate, care a fost constituită din: costul caselor de locuit în sumă de 29 661 lei şi 79 096 lei, a unei pivniţe în sumă de 34 370 lei, a unei uscătorii pentru fructe în sumă de 30 061 lei, a unui depozit de fructe în sumă de 22 229 lei, a unui sarai-ambar pentru păstrarea grăunţoaselor în sumă de 56 880 lei, a unei pivniţe în sumă de 68 739 lei, a unui sărai pentru vite în sumă de 34 966 lei şi a gardului în sumă de 150 014 lei, costul animalelor domestice în sumă de 19 900 lei, din care: costul a doi boi, în sumă de 12 000 lei, 6 oi în sumă de 2 100 lei, 2 capre în sumă de 800 lei şi a unei vaci în sumă de 5 000 de lei, cât şi costul inventarului şi utilajului agricol în sumă de 34 200 de lei, care include costul: a unei căruţe în sumă de 2 500 de lei, a unui car în sumă de 2 500 de lei, a unui teasc - în sumă de 1 200 lei, şi 28 000 de lei - costul a 20 de butoaie, în rest acest capăt de cererea a fost respins ca neîntemeiat legal.

- capetele de cerere cu privire la: declararea cet.

Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev ca moştenitori de gradul I ai părinţilor decedaţi, încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev a compensaţiei unice în sumă a câte 425 000 EURO pentru fiecare, echivalentă cu valoarea averii confiscate şi naţionalizate în urma represiunilor politice din anul 1949. încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev - prejudiciului moral în sumă a câte 10 000 000 EURO pentru fiecare, cauzat pentru 40 de ani de represiuni politice, încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul Măriei Mămăliga şi Olgăi Caigorodţeva a venitului ratat de către familia Pavlov, în urma represiunilor politice pentru perioada 1949 - 2011, inclusiv, (în total 63 ani) în sumă a câte 51 345 000 EURO pentru fiecare, obligarea Primăriei şi Consiliului s. Lozova, r-nul Străşeni să le restituie lui Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev 0,2 3 ha de teren arabil, 1,0 ha de vie, 1,0 ha de livadă care au aparţinut părinţilor lor şi au fost naţionalizate în urma represiunilor politice din anul 1949,

cât şi încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Măria Mămăliga şi Olga Caigorodţev cheltuielile suportate pentru restabilirea drepturilor încălcate şi pentru asistenţa juridică în sumă a câte 3 750 EURO pentru fiecare - s-au respins ca neîntemeiate. Pe parcursul examinării apelului a decedat apelanta Mamliga Măria, în legătură cu ce examinarea cauzei a fost suspendată. După expirarea termenului pentru determinarea în drepturi a succesorului Măriei Mămăliga procesul a reînceput. Deoarece nu a fost stabilit succesorul în drepturi al Măriei Mămăliga, procesul pe marginea apelului Măriei Mămăliga a fost încetat. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2015 au fost admise apelurile depuse de Ministerul Finanțelor și de Consiliul raional Strășeni.

A fost casată hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 28 februarie 2013 și a fost adoptată o nouă hotărîre prin care, a fost respinsă integral cererea de chemare în judecată a Mariei Mamaliga (Pavlov) și Olgăi Caigorodțev (Pavlov). A fost respinsă cererea de apel înaintată de avocatul Daniciliuc Ion în interesele Olgăi Caigorodțev (Pavlov) împotriva hotărîrii Judecătoriei Strășeni din 28 februarie 2013. La 08 mai 2015 avocatul Nicolae Daniliuc, în interesele Olgăi Caigorodțev (Pavlov) a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2015, solicitînd casarea deciziei recurate și a hotărîrii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărîri prin care pretențiile Olgăi Caigorodțev să fie admise integral.

În motivarea cererii a indicat că ultima ședință în cauza dată în instanța de apel a avut loc la 18 februarie 2015, unde instanța de judecată din oficiu a dispus efectuarea unei expertize și cauza a fost suspendată, iar ulterior a aflat că cauza deja a fost examinată la 04 martie 2015. Consideră recurentul că nu a avut loc nici o ședință de judecată a instanței de apel la 04 martie 2015, iar decizia a fost luată în grabă. A mai indicat că, Valeria Coseac, fiica Mariei Mamaliga, s-a adresat în baza procurii comisiei speciale care urma să identifice bunurile ce urmau a fi restituite, iar comisia în cauză a refuzat examinarea cererii și a indicat necesitatea adresării în instanța de judecată, ceea ce și a avut loc în speță.

A susținut că, statul în procesul în cauză este pîrît, iar oficiul cadastral este o autoritate a statului, motiv pentru care numai recurenta poate să evalueze bunurile care i-a aparținut. Suplimentar, a indicat că concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. La 11 august 2015 Guvernul Republicii Moldova a depus referință la cererea de recurs depusă de avocatul Nicolae Daniliuc, în interesele Olgăi Caigorodțev 4 (Pavlov), indicînd că alegațiile recurentei față de Guvernul Republicii Moldova sunt neîntemeiate și că acesta a fost atras în mod eronat în proces în calitate de pîrît. La 07 septembrie 2015 Consiliul r-ului Strășeni a depus referință la recursul declarat de avocatul Nicolae Daniliuc, în interesele Olgăi Caigorodțev (Pavlov), respingerea cererii.

Analizînd temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de avocatul Nicolae Daniliuc, în interesele Olgăi Caigorodțev (Pavlov) ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Colegiul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale, omisiuni și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

Completul reține că abordarea invocată de recurent precum că pricina în cauză a fost examinată în mod tainic și în lipsa lor, este declarativă și nu poate fi reținută, în condițiile în care procesul verbal al ședinței de judecată din 18 februarie 2015, asupra căruia nu au fost invocate obiecții, relevă consecutivitatea ședințelor care au precedat adoptarea deciziei instanței de apel. Acest fapt evidențiază caracterul formal al argumentelor invocate de recurent, ca fiind lipsite de un suport logico- juridic. Totodată, în speță, criticile aduse de recurent, însoțite de expunerea circumstanțelor de fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentei, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori recurentul a evitat delimitarea acelor omisiuni sau erori ale instanței de judecată care ar dicta admisibilitatea recursului.

Criticile aduse de recurent întru argumentarea cererii de 5 recurs urmau să evidențieze ilegalitatea soluției instanței de judecată și nu simplul fapt al dezacordului recurentei cu această soluție. Mai mult ca atît, se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condiţiile secţiunii a 2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Astfel, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Nicolae Daniliuc, în interesele Olgăi Caigorodțev (Pavlov). Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Mardari Maria Ghervas 6