2ra-3327/13 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a executării hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă: Iu.Potîngă dosarul nr. 2ra-3327/2013 instanţa de apel: L.Popova, S.Caitaz, A.Doga ÎNCHEIERE 02 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Finanţelor şi Andrei Condratiuc, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Condratiuc împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Andrei Condratiuc şi Ministerul Finanţelor fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 13 martie 2013, c o n s t a t ă La 16 noiembrie 2011 Andrei Condratiuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, încasarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 23 mai 2001 a fost anulată hotărîrea comisiei funciare fostei Primării Izvoare, judeţul Bălţi din 24 noiembrie 1995 şi dispoziţia primarului Primăriei Drăgăneşti din 21 iulie 1999. A fost obligată Primăria Drăgăneşti, jud.Bălţi să adopte decizia cu privire la atribuirea lui Andrei Condratiuc a cotei de teren cu suprafaţa de 5,10 ha cu eliberarea titlului de proprietate şi încasarea pagubei materiale din contul Primăriei Drăgăneşti în beneficiul lui Andrei Condratiuc în sumă de 6 238 lei. Menţionează că, în baza titlului executoriu eliberat, executorul judecătoresc a emis încheierea la 01 februarie 2002 şi a acordat Primăriei termen pentru executarea benevolă, însă ultima nu a executat documentul executoriu.

Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 27 septembrie 2004, a fost schimbat debitorul Primăria Drăgăneşti cu Primăria Izvoare, obligînd-o pe ultima să emită actul administrativ cu privire la atribuirea lui Andrei Condratiuc a cotei de teren în mărime de 4,60 ha cu eliberarea titlului de proprietate. La 21 ianuarie 2005 la Oficiul de Executare au fost puse spre executare repetat două titluri executorii. Ulterior, după 6 ani şi şase luni: la 12 mai; 10 iunie; 15 iulie; 04 august; 08 septembrie 2005- cîte 600 lei, la 23 decembrie 2005-1800 lei; la 04 iunie 2006-1200 lei; şi la 27 decembrie 2007-239 lei i-a fost achitată suma prejudiciului de 6238 lei. Afirmă reclamantul că executorul judecătoresc fără a verifica de fapt dacă este executată încheierea Judecătoriei Sîngerei din 27 septembrie 2004, la 23 mai 2005 a restituit instanţei titlu executoriu pe motivul executării acestuia şi încetării procedurii de executare.

Susţine reclamantul că, pentru apărarea drepturilor s-a adresat la Curtea Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, invocînd violarea art.6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi art.1 al Primului Protocol Adiţional al Convenţiei. La 25 martie 2005 secţia a treia CEDO l-a informat că cererea a fost înregistrată cu nr.166610/05. Ulterior, prin scrisoarea din 29 septembrie 2011 a fost informat că Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.87 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, ceea ce a şi determinat adresarea în instanţa judecătorească naţională.

În cadrul judecării pricinii reclamantul prin cererile depuse la 28 noiembrie 2012 şi 07 decembrie 2012 a concretizat şi completat pretenţiile din acţiune, solicitînd compensarea prejudiciului material în sumă de 9580 lei drept compensarea bănească a terenului agricol cu suprafaţa de 0,20 ha, venitul ratat pe anii 2001-2012 pe teren cu suprafaţa de 0,20 ha în mărime de 115 620 lei şi a dăbînzii de întîrziere în sumă de 8440 lei, venitul ratat pe anii 2001-2005 pentru roada medie anuală de pe terenul cu suprafaţa de 4,40 ha în sumă de 847 880 lei şi dobînda de întîrziere de 61895 lei, prejudiciu moral 50 000 lei, cheltuieli pentru acordarea asistenţei juridice în instanţele naţionale în sumă de 7000 lei şi 5000 lei pentru studierea cauzei, întocmirea cererii şi depunerea dosarului la CEDO, cheltuieli de transport în sumă de 200 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 13 martie 2013 acţiunea a fost admisă parţial.S-a constatat încălcarea dreptului lui Andrei Condratiuc la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi s-a încasat din contul pîrîtului în folosul lui Andrei Condratiuc 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 1200 lei cu titlu de cheltuieli, în rest pretenţiile s-au respins. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013 au fost respinse apelurile declarate de către Andrei Condratiuc şi Ministerul Finanţelor fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 13 martie 2013. La 31 iulie 2013 Ministerul Finanţelor a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 13 martie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului recurentul a invocat că la emiterea hotărîrilor judecătoreşti au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material sau normele de drept procedural, iar circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. La 21 august 2013 Andrei Condratiuc a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîrii prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului a invocat că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece aprecierea probelor de către instanţele judecătoreşti a fost vădit arbitrară.

Studiind temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate sunt inadmisibile. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Andrei Condratiuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Andrei Condratiuc în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Andrei Condratiuc ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Andrei Condratiuc se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat