anularea actului administrativ — Anularea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1507/13 prima instanţă: L. Trocin, instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi, ÎNCHEIERE 26 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Nicolae Clima examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Firma Comercială „Acces” Societate cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Firmei Comerciale „Acces” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Făleşti cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 25 aprilie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat Făleşti şi casată hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 22 februarie 2013, de admitere a acţiunii, cu emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă: La 12 decembrie 2012, Firma Comercială „Acces” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stal Făleşti cu privire la anularea amenzii aplicate prin decizia IFS Făleşti nr. 11 din 14.11.2012, în sumă de 10000 lei.

În motivarea acţiunii reclamantul SRL „Acces” a indicat că prin decizia IFS raionul Făleşti nr. 11 din 14.11.2012, FC „Acces” SRL este obligată să achite amendă în sumă de 10000 (zece mii) lei pentru neutilizarea MMC (maşinii de casă şi control) în urma cumpărăturii de control efectuată de inspectorul fiscal. Reclamantul SRL „Acces” consideră decizia IFS Făleşti nr. 11 din 14.11.2012 ilegala din motivul că cumpărătura de control s-a efectuat, după părerea dînsului. Cu următoarele încălcări: în lipsa vînzătorului - casier care era plecat la pauza de masă. Astfel reclamantul invocă faptul că conform articolului 224 punct 2 al CF cumpărătura de control se efectuează cu participarea vînzătorului, casierului sau altei persoane împuternicite de a acţiona în numele contribuabilului.

În motivarea acţiunii reclamantul mai indică şi faptul că după ce situaţia artificială de procurare a bunurilor a fost epuizată din start prin răspunsul regulamentar „Reveniţi după ora mesei”, inspectorul a provocat eliberarea produselor prin insinuări, dramatizări, a minţit de mai multe ori încâlcind orice norme morale, indicînd la importanţa primirii produselor anume în acel moment. Articolul 124 punct 1 din CF prevede crearea artificială a situaţiei de procurare a bunurilor materiale, dar nu prevede provocarea acesteia. Astfel, actul nr. 11 din 14.11.2012, după părerea reclamantului, a fost întocmit fără nici un temei legal. La data de 24.01.2013, reclamantul a concretizat cerinţele solicitind anularea pct. 1 din decizia IFS Făleşti nr. 1108 din 02.10.2012.

În cererea suplimentară reclamantul a invocat că actul administrativ prin care i-a fost aplicată sancţiunea fiscală sub formă de amendă, în mărime de 10.000 lei, indicată în cererea de chemare în judecată, este Decizia IFS Făleşti nr. 11 din 02.10.2012 „asupra cazului de încălcare a legislaţiei comisă de SRL „Acces”, iar prin Decizia IFS Făleşti nr. 11 din 14.11.2012, a fost respinsă contestaţia prealabilă a FC „Acces” SRL” împotriva deciziei de sancţionare nr. 1108 din 02.10.2012.

Prin urmare, reclamantul FC „ACCES” SRL concretizează că actul administrativ al cărei anulare o solicită prin acţiunea în cauză este decizia IFS Făleşti nr. 1108 din 02.10.2012 „asupra cazului de încălcare a legislaţiei comise de SRL „Acces” şi anume punctul I din aceasta, prin care s-a dispus: A aplica pentru încălcarea legislaţiei fiscale - în baza prevederilor art. 254 (2) al Codului Fiscal Titlul V „Administrarea Fiscală nr. 1163-XIIIdin 29.04.1997 cu modificările urmate, amendă în mărime de 10000 lei, pentru neutilizarea maşinii de casă şi control. Suma amenzii aplicate, urmează a fi transferată pe contul 12307574301. De asemenea, în cererea suplimentară reclamantul indică faptul că la magazinul FC „Acces” SRL, amplasat pe str. Ştefan cel Mare, 58, or.

Făleşti se comercializează diferite utilaje, produse şi accesorii termo-hidro-sanitare, conform graficului de lucru stabilit la magazinul FC „Acces” SRL prin ordinul directorului întreprinderii nr. 12 din 02.01.2012, afişat inclusiv, pe uşa de intrare în magazin, de la ora 12.00 pînă la ora 13.00 este pauză de masa. Pe data de 13.09.2012, conform graficului de lucru menţionat mai sus, vânzătorul casier Bobit Andrei a plecat la masa pană la ora 13.00. În localul magazinului a rămas numai el — director al întreprinderii Galantor Viorel, care fiind îmbrăcat haine de lucru, perfora nişte găuri pentru instalarea unor utilaje.

Susţine reclamantul că astfel, după plecarea vânzătorului - casier Bobit Andrei la pauza de masa, în magazin a avut loc o cumpărare de control efectuată de inspectorul fiscal Gavriliuc Victor, pe care reclamantul o consideră ilegală şi neregulamentară deoarece inspectorul fiscal a efectuat acţiunea de control în timpul mesei, în lipsa vânzătorului, cu crearea situaţiei de provocare la comiterea încălcării fiscale de utilizare a maşinii de casă şi control. Prin hotărârea Judecătoriei Făleşti din 22 februarie 2013 acţiunea înaintată de către SRL „Acces” împotriva Inspectoratului de Stat Făleşti privind anularea amenzii aplicate prin decizia IFS Făleşti, a fost admisă integral, a fost anulat pct. 1 din decizia nr. 1108 din 02. 10.2012, emisă de IFS Făleşti prin care a fost aplicată amendă în sumă de 10000 lei în privinţa SRL „Acces”, ca fiind ilegal.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 25 aprilie 2013, a fost admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat Făleşti şi casată hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 22 februarie 2013, de admitere a acţiunii, cu emiterea unei hotărîri noi, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 23 iulie 2013, FC „Acces” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurentul FC „Acces” SRL a invocat că instanţa de apel a comis încălcări procedurale la examinarea pricinii, precum şi nu a aplicat legea materială şi procedurală care trebuia să fie aplicată la soluţionarea prezentei pricinii, ceea ce a dus la emiterea unei hotărîri ilegale.

În special s-a invocat că instanţa de apel în decizia prin care a respins acţiunea nu s-a expus asupra circumstanţelor invocate de recurent în cererea de chemare în judecată, astfel încălcînd prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, la un proces echitabil. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu hotărîrea primei instanţe şi cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Firma Comercială „Acces” Societate cu Răspundere Limitată, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Firma Comercială „Acces” Societate cu Răspundere Limitată se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Nicolae Clima