3ra-1521/13 — Contestarea actului administartiv

prima instanţă – N. Traciuc dosarul nr. 3ra-1521/13 ÎNCHEIERE 19 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Nicolae Clima Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Elena Surugiu şi Igoşeva Daniela, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Surugiu şi Danielei Igoşeva împotriva Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei mun.

Chişinău, intervenienţi accesorii Ala Astahov, Vladimir Astahov, Ana Astahov şi Maxim Astahov, Întreprinderea de Stat Editorial-Poligrafică ,,Tipografia Centrală” şi Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 52/149 cu privire la repunerea în termen şi contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013, prin care a fost respinsă cererea cu privire la repunerea acţiunii în termen şi respinsă acţiunea, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie, constată: La 05 mai 2010 Surugiu Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul municipal Chişinău şi Primăriei mun. Chişinău, intervenienţii accesorii Astahov Ala, Întreprinderea de Stat Editorial-poligrafică „Tipografia Centrală”, Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 52/149 cu privire la anularea Deciziei Primăriei mun.

Chişinău nr. 5/31 din 19 februarie 1998 „cu privire la eliberarea ordinelor de repartiţie” şi obligarea pârâţilor să elibereze bon de repartiţie pe apartamentul nr.10A, str. Florilor 26/3, mun. Chişinău. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Surugiu Elena a indicat, că timp îndelungat a activat la Întreprinderea de Stat Editorial-poligrafică „Tipografia Centrală”, iar în anul 1990 familiei sale i s-a repartizat odaia nr. 10A din căminul întreprinderii, amplasat în mun. Chişinău, str. Florilor 26/3. Menţionează că în baza procesului-verbal nr. 3 al şedinţei administraţiei şi Comitetului sindical din 03 aprilie 1994 i s-a repartizat duplicatul ordinului de repartiţie pe aceiaşi odaie, care până în prezent nu a fost anulat, în odaia repartizată 1 locuind permanent fiica sa Igoşeva Daniela, care are viză de reşedinţă până în prezent.

Pe cînd familiei Astahov i-a fost repartizată odaia nr. 9A Susţine că Astahov Ala a prezentat acte false, în baza cărora Primăria mun. Chişinău, prin Decizia nr. 5/31 din 19 februarie 1998, i-a eliberat ordinul de repartiţie nr. 004931 pe apartamentul nr. 110, compus din două odăi, în care a fost inclusă şi odaia nr. 10A. Mai invocă că din cererea Alei Astahova se atestă că apartamentul nr. 110 este compus din odaia nr. 9A şi 13 A, însă din odaia 13 A, aceasta a fost evacuată prin hotărârea Procuraturii Rîşcani mun. Chişinău conform prevederilor Codului Locativ din motiv că Primăria mun. Chişinău a repartizat această odaie colaboratorului de poliţie Garabagiu E. Consideră, că prin decizia emisă i s-au încălcat drepturile ei şi fiicei sale la spaţiu locativ.

Menţionează că în vederea respectarea căii prealabile, condiţie prevăzută de legea contenciosului administrativ, a adresat pârâtului cerere prealabilă, încă aceasta a rămas fără satisfacere. Solicită anularea Deciziei Primăriei mun. Chişinău nr.5/31 din 19 februarie 1998, obligarea Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei mun. Chişinău să-i elibereze ordin de repartiţie pe apartamentul nr. 10A din str. Florilor 26/3, mun. Chişinău. La 16 septembrie 2010 Surugiu Elena a depus cerere de modificare şi concretizare a pretenţiilor, prin care a solicitat obligarea Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei mun. Chişinău să modifice Decizia nr. 5/31 din 19 februarie 1998, cu excluderea din decizie - atribuirea Alei Astahov a odăii nr. 10A şi obligarea Consiliului municipal Chişinău să adopte decizia cu privire la formarea bunului imobil nou şi să elibereze ordin repartiţie.

La 20 ianuarie 2011 Surugiu Elena a depus repetat cerere de concretizare şi modificare pretenţiilor, prin care a solicitat anularea parţială a Deciziei nr. 5/31 din 19 februarie 1998, repunerea în termenul de prescripţie şi obligarea eliberării ordinului de repartiţie pe apartamentul nr. 10A , str. Florilor 26/3 mun. Chişinău. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2011 au fost atraşi în proces Igoşeva Daniela în calitate de coreclamant şi Astahov Vladimir, Astahov Ana şi Astahov Maxim în calitate de intervenienţi accesorii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2011 a fost dispusă încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. b) CPC, fiind invocat faptul că între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe acelaşi temeiuri a fost emisă o hotărârea judecătorească rămasă irevocabilă.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 august 2011 a fost admis recursul declarat de către Elena Surugiu, casată încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2011 şi restituită pricina la rejudecare în aceeaşi instanţă. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013 a fost respinsă cererea de repunere acţiunii în termen şi respinsă acţiunea, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. 2 În susţinerea concluziilor sale instanţa cu referire la prevederile art. 16 alin.(1) şi art. 17 alin.(1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, a constatat că cererea prealabilă cu privire la anularea deciziei Primăriei mun.

Chişinău nr. 5/31 din 19 februarie 1998 şi ordinului de repartiţie nr. 004931 eliberat familiei Astahov, emiterea unei deciziei noi privind formarea unui bun imobil şi eliberarea bonului de repartiţie pe apartamentul nou format, a fost depusă de către Surugiu Elena la data de 04 decembrie 2009, ultima urmînd să depună acţiune în judecată în termen de 2 luni, şi anume pînă la data de 04 februarie 2010, pe cînd acţiunea a fost depusă în instanţă de judecată la data de 05 mai 2010, astfel cu omiterea termenului de prescripţie. La fel instanţa a reţinut că, deşi a fost solicitat repunerea în termen a acţiunii, însă reclamantele nu au argumentat cererea în acest sens şi nu au prezentat probe pertinente şi concludente care ar justifica omiterea termenului şi necesitatea obiectivă de repunere în termen de prescripţie.

La 11 iulie 2013 Surugiu Elena şi Igoşeva Daniela au declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe, cu transmiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărârea primei instanţe, considerând a fi neîntemeiată şi invocând că li se încalcă dreptul de acces la justiţie şi la un proces echitabil. Susţine că omiterea termenului de prescripţie se datorează faptului că Primăria mun. Chişinău a răspuns tardiv la cererea prealabilă adresată la 04 decembrie 2009, pe cînd instanţa a respins acţiunea ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie, fără a combate argumentele de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în judecată.

Consideră că actul administrativ contestat urmează a fi anulat, prin acesta încălcându-li-se interesele legitime la dreptul la locuinţă. Insistă că Primăria mun. Chişinău şi Întreprinderea de Stat Editorial-poligrafică ,,Tipografia Centrală” în mod abuziv au eliberat bonul de repartiţie pe numele Alei Astahova asupra odăii 10A, în condiţiile în care această odaie nu i-a aparţinut acesteia, ci familiei sale. Mai invocă că la materialele pricinii lipseşte procesul-verbal al adunării generale a membrilor APLP-52/149, care urma a fi desfăşurată cu participarea Primăriei mun. Chişinău cu privire la modificarea numerelor odăilor din acest cămin după trecerea blocului locativ la balanţa APLP nr. 52/149.

De altfel, mai menţionează recurentele că la materialele pricinii lipseşte şi bonul de repartiţie în temeiul căruia familiei Astahov i-a fost repartizată odaia nr. 10A. Consideră că instanţa de fond a apreciat circumstanţele de fapt ale pricinii, contrat art. 130 CPC, neglijând argumentele invocate în cererea de chemare în judecată. Afirmă că conform deciziei Primăriei mun. Chişinău nr. 5/31 din 19 februarie 1998 cu privire la eliberarea ordinelor de repartiţie a fost eliberat familiei Astahov bonul de repartiţie pentru apartamentul nr. 110, compus din două odăi cu suprafaţa locativă de 29,3 m.p., fără a fi indicat numărul odăilor.

De altfel, şi în bonul de 3 repartiţie nr. 004931 nu este menţionat din care odăi se compune apartamentul nr. 110, pe cînd conform bonului de repartiţie nr. 98 se atestă că odaia nr. 10 A i-a fost eliberată conform procesului-verbal nr. 3 din 03 aprilie 1997, bonul fiind semnat de aceeaşi persoană care a semnat şi bonul de repartiţie al Alei Astahova.

La fel invocă că conform contului personal eliberat de către ÎS Editorial- poligrafică ,,Tipografia Centrală” familia sa este înregistrată în calitate de chiriaşi a odăii nr. 10 A, iar potrivit procesului verbal nr. 3 din 03 aprilie 1997 se confirmă că administraţia pârâtului a eliberat Alei Astahova odaia nr. 13 A. Precizează că potrivit cotorului bonului de repartiţie nr. 67, în temeiul procesului verbal din 03 aprilie 1997 Alei Astahova i-au fost eliberate două odăi în cămin, şi anume nr. 9A şi nr. 13 A. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Elena Surugiu şi Igoşeva Daniela nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de chemare în judecată. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura 4 admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Elena Surugiu şi Igoşeva Daniela asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Elena Surugiuşi şi Igoşeva Daniela ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Elenei Surugiu şi Danielei Igoşeva se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Nicolae Clima Tamara Chişca-Doneva 5