- Dosarul nr.
- 2ra-2794/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 19 septembrie 2013
- Părțile
- SA Livsercom în proces de insolvabilitate vs Gheorghiţă Tudor
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2794/13 — Încasarea datoriei
dosarul nr. 2ra-2794/13 prima instanţă: I.Timofei instanţa de apel: D.Manole, E.Fistican, N.Traciuc ÎNCHEIERE 19 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Nicolae Clima studiind cererea de recurs depusă de către Diana Gheorghiţă, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii pe acţiuni „Livsercom”, în proces de insolvabilitate, împotriva lui Tudor Gheorghiţă şi Diana Gheorghiţă cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Diana Gheorghiţă şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 12 iunie, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 27 martie 2012, societatea pe acţiuni „Livsercom”, în proces de insolvabilitate, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Gheorghiţă şi Diana Gheorghiţă cu privire la încasarea datoriei. În motivarea acţiunii reclamantul SA „Livsercom”, în proces de insolvabilitate, a indicat că conform statutului, ca gen de activitate pe care îl prestează, este asigurarea locatarilor blocurilor locative gestionate de Societate cu toate genurile de deserviri comunale. Conform Actului de primire-predare nr. 1356/08 din 03 iulie 2001 încheiat între SA „ Tracom” şi SA „Livservcom”, societăţii SA „Livservcom” i-au fost transmise în gestiune 10 blocuri locative printre care şi blocul în care locuiesc pârâţii.
Conform contractelor încheiate între SA „Livsercom” cu SA „Apă-Canal” nr. 3-236-33-01, din 18 iunie 2003, cu SA Regia „Autosalubritate” nr. 1583/1081 din 08 decembrie 2005, cu SA „Termocom”, nr. 965 din 01 noiembrie 2000 SA „Liftservice” nr. 350/4 din 01 ianuarie 2004, cu ÎCS ”Reţele Electrice mun.Chişinău” SA nr. F-935 din 08.11.2000, furnizorii se obligă să livreze apă rece, energie termică, energie electrică şi să presteze servicii de transportare a deşeurilor, şi de deservire a ascensoarelor. Astfel, reclamantul este obligat să achite plăţile pentru serviciile prestate, din sumele acumulate de la locatarii caselor care se află în gestiunea sa, cărora le livrează utilităţile menţionate mai sus.
Pârâţii, locatari ai blocului locativ situat pe adresa mun. Chişinău, str. Nicolae Costin, 61/2, ce se află în gestiunea SA „Livservcom”, conform bonului de plată pentru serviciile comunale calculate de SA „Livservcom”, în proces de insolvabilitate, pentru luna februarie 2012 şi chitanţei de plată pentru energia termică pentru luna februarie 2012 au o datorie faţă de reclamant în mărime de 9122,48 lei, sumă pe care pârâţii nu au contestat-o şi au recunoscut-o tacit. Susţine reclamantul că deoarece la moment o mare parte a locatarilor fondului de locuinţe dat au acumulat datorii mari faţă de SA „Livservcom”, cel din urmă nefiind în stare să achite plăţile pentru serviciile furnizorilor faţă de această întreprindere, este intentată procedura de insolvabilitate, ca administrator al insolvabilităţii fiind numit Lupea Petru.
Cere reclamantul. SA „Livsercom”, în proces de insolvabilitate, de a încasa de la pârâţi în mod solidar datoria debitoare în mărime de 9122,48 lei şi a cheltuielile de judecată în mărime de 2% din valoarea acţiunii. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 12 iunie 2012 a fost admisă şi s-a încasat în mod solidar, de la Gheorghiţă Tudor Ion şi Gheorghiţă Diana Ilie, în beneficiul SA „Livservcom” datoria în mărime de 9122,48 lei, cît şi taxa de stat în beneficiul statului în suma de 270 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013 apelul declarat de Diana Gheorghiţă a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 03 iunie 2013, Diana Gheorghiţă a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.
În motivarea recursului recurenta, Diana Gheorghiţă a invocat că instanţele de judecată la examinarea pricinii eronat au aplicat legea care guvernează raportul juridic litigios. În special s-a invocat că în realitate toate prevederile legale reţinute de prima instanţa şi instanţa de apel, clar prevăd achitarea datoriilor pentru serviciile prestate în baza unui contract, dar un astfel de contract în materialele cauzei lipseşte. La data de 02 august 2013, Tudor Gheorghiţă a depus referinţă la recursul declarat de Diana Gheorghiţă prin care a solicitat respingerea recursului din motiv că argumentele recurentei nu influenţează a supra hotărîrii adoptate de instanţele de judecată.
La data de 16 august 2013, SA „Livsercom” a depus referinţa la recursul declarat de Diana Gheorghiţă, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, dat fiind faptul că recurenta nu a prezentat careva motive întemeiate, care ar demonstra faptul că acţiunea SA „Livsercom” este neîntemeiată. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu hotărîrea primei instanţe şi cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Diana Gheorghiţă, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Diana Gheorghiţă se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Nicolae Clima