3ra-1315/13 — Contestarea actului administartiv

prima instanţă: N. Traciuc dosarul nr. 3ra-1315/13 DECIZIE 18 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Valentina Clevadî Nicolae Clima Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Consiliul municipal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Negară Pavel împotriva Consiliului municipal Chişinău cu privire la repunerea în termen de depunerea acţiunii şi contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2011, prin care acţiunea a fost repusă în termen şi admisă integral, constată: La 18 mai 2010, Pavel Negară a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat că la data de 26 martie 2010 a depus o cerere prealabilă de anulare a deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 6/39 din 19 mai 2009 „Privind executarea hotărîrii Curţii de apel Chişinău nr. 3-1812 din 17 iunie 2008”, prin care a fost respinse cererile înaintate anterior de către el privind atribuirea unui lot de pămînt pentru proiectarea şi construirea casei de locuit particulare. Susţine că prin răspunsul nr. 2935/10 din 27 aprilie 2010, a fost informat că cererea prealabilă a fost depusă tardiv, de aceea solicitarea nu poate fi soluţionată. Consideră reclamantul că i-au fost încălcate drepturile constituţionale, stipulate în art. 47 al Constituţiei RM, care prevăd că, statul este obligat să ia măsuri, ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui, familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală precum şi serviciile medicale necesare.

Menţionează că art. 7 alin. (1) şi art. 13 lit. d) a Legii cu privire la veterani nr. 190-XV din 08 mai 2003, stabileşte că protecţia socială a veteranilor presupune realizarea unui sistem de măsuri pentru crearea condiţiilor care le-ar asigura bunăstarea economică şi confortul moral, le-ar acorda drepturi şi facilităţi suplimentare, exprimate prin acordarea, procurarea, construirea şi întreţinerea locuinţelor. 2 Afirmă că, argumentul invocat de Consiliul municipal Chişinău, în temeiul art. 14 (2) lit. b) - lit. e), art. 19 (4) şi 77 (5) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, nu poate fi aplicat faţă de el, deoarece dînsul, ca veteran de război din Afganistan, beneficiază de o protecţie specială din partea statului.

Insistă că, prin Lege are dreptul prioritar la acordarea, procurarea, construirea unei case sau teren, astfel, Consiliul municipal Chişinău este obligat să contribuie efectiv la realizarea acestor drepturi, garantate de către stat. Susţine că în prezent locuieşte într-o odaie cu suprafaţa de 12,8 m.p. împreună cu soţia şi doi copii. Anterior a depus mai multe cereri, prin care a solicitat eliberarea unui teren pentru construcţia unei case de locuit. Aceste cereri erau pe cale de rezolvare, fapt confirmat prin întocmirea schemei de situaţie a terenului din 15 martie 2005, în care este indicat şi el - Pavel Negară ca beneficiar. Indică că la data de 05 iunie 2009, a depus o cerere la Curtea de Apel Chişinău, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 6/39 din 19 mai 2009 în partea care se referă la respingerea cererii depuse.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2009, dosarul nr. 3-2386/09, cererea din 05 iunie 2009 a fost scoasă de pe rol, soluţia care a fost menţinută şi prin decizia Curţii Supreme de Justiţie 09 decembrie 2009. La fel, menţionează că prin certificatul nr. 88 din 29 aprilie 1999, semnat de vicepretorul Mihai Furtună, se confirmă faptul că el se află în rîndul cu privilegii, pentru primirea lotului de pâmînt, pentru construcţia caselor de locuit particulare. Prin certificatul nr. 25 din 01 aprilie 2008 se confirmă ca el este angajat al Ministerului Afacerilor interne din 30 martie 1992 şi în prezent exercită funcţia de inspector de serviciu la Academia „Ştefan cel Mare” din Chişinău.

Prin răspunsul nr. Nr. 995 din 18 septembrie 2003, a fost informat de Pretura sec. Buiucani, precum că a fost adresat un demers către Primăria mun. Chişinău, pentru a i se repartiza un sector de pămînt pentru construcţia unei case particulare de locuit. Prin informaţia 08/2647 din 26 septembrie 2003 a Departamentului Arhitectură şi Urbanism, a fost înştiinţat că adresarea lui către Primarul General dl Serafim Urecheanu „Cu privire la atribuirea unui lot de pămînt2 va fi examinată, iar prin informaţia serviciului petiţiei şi audienţei al aparatului serviciului Parlamentului Republicii Moldova din 20 octombrie 2005,, SPA-N-2595/2005, a fost informat că prin dispoziţia Preşedintelui Parlamentului, dl Marian Lupu, adresarea lui a fost trimisă spre examinare la Primăria municipiului Chişinău.

Prin informaţia nr. 08- 4227/05 din 18 octombrie 2005 de către secţia petiţii şi audienţă al aparatului Guvernului Republicii Moldova a fost informat că cererea sa va fi examinată. Solicită reclamantul repunerea în termen de depunerea acţiunii, anularea Decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 6/39 din 19 mai 2009 în partea care cererea sa a fost respinsă şi obligarea Consiliului municipal Chişinău să-i atribuie terenul prevăzut în schemă de situaţie a terenului, planşa nr. 121, nr. 249-21-22. La data de 24 februarie 2011, reclamantul a depus o cererea de concretizare a cerinţelor, prin care a solicitat repunerea în termen de depunere a acţiunii, anularea Deciziei Consiliului municipal Chişinău nr.6/39 din 19 mai 2009, in partea în care cererea sa cu privire la atribuirea unui lot de pămînt pentru proiectarea şi construirea casei de locuit particulară a fost respinsă şi obligarea Consiliului mun.

Chişinău să-i 3 atribuie în folosinţă terenul prevăzut în schema de situaţie a terenului, planşa nr. 121, nr. 249-21-22 din strada Drumul Băcioiului, 303/7, mun. Chişinău. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2011, a fost repusă în termen acţiunea şi admisă integral, anulată Decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 6/39 din 19 mai 2009, în partea care se referă la respingerea cererii depuse de Pavel Negară, privind atribuirea unui lot de pămînt pentru proiectarea şi construirea casei de locuit particulară, ca ilegală şi obligat Consiliul municipal Chişinău să-i atribuie lui Pavel Negară împreună cu membrii de familie, în folosinţă, terenul prevăzut în schema de situaţie a terenului, planşa nr.121, nr. 249-21-22 din strada Drumul Băcioului 303/7, mun.

Chişinău, pentru proiectarea şi construirea casei de locuit particulară. La data de 27 septembrie 2011, Consiliul municipal Chişinău a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd repunerea recursului în termen şi admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 23 noiembrie 2011, a fost respinsă cererea Consiliului municipal Chişinău de repunere în termen a recursului şi restituită Consiliului municipal Chişinău cererea de recurs cu toate documentele anexate. La 05 ianuarie 2012, Consiliul municipal Chişinău a declarat un alt recurs împotriva hotărîrii primei instanţe din 11 martie 2011, solicitînd repunerea în termen pentru declararea recursului, admiterea cererii de recurs, casarea hotărîrii contestate şi emiterea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 14 martie 2012, recursul declarat de Consiliul municipal Chişinău a fost restituit şi remis acestuia cu toate documentele anexate. La data de 22 august 2012, executorul judecătoresc Paşa Nicolae a depus cerere cu privire la stabilirea modului de executare a documentului executoriu nr. 3- 906/11 din 11 martie 2011. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2012 a fost respinsă cererea executorului judecătoresc cu privire la stabilirea modului de executare a titlului executoriu din 11 martie 2011 pe cauza civilă nr. 3-906/2011. La 15 mai 2013, Consiliul municipal Chişinău a depus un alt recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea cestuia, casarea hotărîrii a primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrea primei instanţe, considerînd-o ilegală, deoarece contravine normelor dreptului material şi procesual. Menţionează că potrivit prevederilor art. 11 alin.(2) din Codul funciar, autorităţile administraţiei publice locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului, pînă la epuizarea acesteia, pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti şi grădinilor: în oraşe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localităţi rurale - pînă la 0,12 hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale. Susţine că prin Legea Republicii Moldova Nr.l73-XIV din 22 octombrie 1998, în art. 11 al codului sus-numit, au fost operate modificări în vederea excluderii noţiunii de municipii.

În acest context consideră că stipulările art. 11 alin. (2) al Codului Funciar nu se extind asupra municipiilor, şi atribuirea acestor terenuri poate 4 avea loc în condiţiile art. 77 alin. (5) din Legea privind administraţia publică locală, adică prin intermediul licitaţiilor funciare. Conform Legii Republicii Moldova nr.764-XV din 29 ianuarie 2002 (art. 7-9, precum şi anexa nr. 2 a Legii), privind organizarea administrativ teritorială, municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viaţa economică, social- culturală, ştiinţifică, politică şi administrativă a ţării, cu importante structuri industriale, comerciale şi instituţii din domeniul învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii şi culturii.

Invocă că statutul de municipiu se atribuie oraşelor Chişinău, Bălţi, Bender, Comrat, Tiraspol, municipiul Chişinău este capitala Republicii Moldova, care este reglementat prin lege organică. Din componenţa municipiului Chişinău fac parte 35 localităţi, după cum urmează: 1- municipiul Chişinău cu cinci sectoare, 2- 6 oraşe, or.Durleşti, or. Sîngera, or. Vatra, or. Codru, or. Vadul-lui Vodă, or. Cricova (inclusiv 2 localităţi), 3-12 sate-comune (inclusiv 26 localităţi). La fel, menţionează că potrivit art. 2, 3, 7, al Legii Republicii Moldova nr.43l- XIII din 19 aprilie 1995 „Privind statutul municipiului Chişinău”, municipiul Chişinău este capitala Republicii Moldova, care este o unitate administrativ - teritorială divizată în 5 sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana şi Rîşcani.

Respectiv susţine că, sectoarele au în componenţă o parte din teritoriul de bază al municipiului, precum şi unităţi administrativ-teritoriale autonome: oraşe, sate (comune). În componenţa sectorului Botanica intră oraşul Sîngera cu satele Dobrogea şi Revaca, comuna Băcioi (satele Băcioi, Brăila, Frumuşica, Străisteni); a sectorului Buiucani - oraşele Durleşti şi Vatra, satele Condriţa, Dumbrava, Ghidighici, Truşeni; a sectorului Centru - oraşul Codru; a sectorului Ciocana - oraşul Vadul lui Vodă, comunele Bubuieci (satele Bubuieci, Bîc), Budeşti (satele Budeşti, Văduleni), Cruzeşti (satele Cruzeşti, Ceroborta), Tohatin (satele Tohatin, Buneţi, Cheltuitori), satul Coloniţa; a sectorului Rîşcani - oraşul Cricova şi comunele Ciorescu (satele Ciorescu, Făureşti, Goian), Grătieşti (satele Grătieşti, Hulboaca), Stăuceni (satele Stăuceni, Goianul Nou).

Municipiul este persoană juridică, dispune, în condiţiile legii, de patrimoniu, beneficiază de autonomie financiară, are dreptul de iniţiativă în administrarea intereselor publice locale exercitîndu-şi componenţa prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale în limitele administrativ-teritoriale stabilite. În acest context consideră că municipiul Chişinău are un statut deosebit de cel al oraşelor şi norma imperativă a alin. 2 din art. 11 din Codul Funciar al Republicii Moldova nu se extinde asupra municipiilor. Concomitent, menţionează că în conformitate cu art. 14 din Constituţia Republicii Moldova, capitala Republicii Moldova este oraşul Chişinău, în acelaşi timp în art. 110 al Constituţiei Republicii Moldova, teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, oraşe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.

În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii. Consideră că prevederile Constituţiei Republicii Moldova au fost realizate prin prevederile Legii Republicii Moldova nr.764-XV din 29 ianuarie 2002 şi Republicii Moldova nr.431-XIII din 19 aprilie 1995, prin care oraşul Chişinău a fost declarat municipiu. Afirmă că la emiterea hotărîrii contestate, instanţa nu a ţinut cont de prevederile art. 42 din Codul Funciar al Republicii Moldova, prevederile din Legea 5 nr. 523-XIV din 16 iulie 1999 privind proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale, terenurile din intravilan constituie proprietate municipală şi doar Consiliul municipal Chişinău este în drept să îl gestioneze, în condiţiile legii.

Conform alin. (3) din art. 10 al Legii cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nimeni nu este în drept să retragă bunul proprietarului public or să atenteze la acest bun. Conform prevederilor art. 11 din aceeaşi lege, proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale este imprescriptibilă. Ea nu poate fi supusă exproprierii şi nu poate constitui obiectul unor garanţii reale. Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor prezentului articol sunt lovite de nulitate absolută. Susţine că regimul juridic al acestor bunuri se reglementează şi de prevederile Legii 121 din 04 mai 2007 „privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice" care prevăd că bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

Această proprietate este inviolabilă pornind de la conţinutul art. 316 din Codul Civil al Republicii Moldova, este garantată de art. 127 din Constituţia Republicii Moldova. Indică că, în condiţiile legislaţiei în vigoare, bunurile administraţiei publice locale potrivit prevederilor art. 77 din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 „privind administraţia publică locală", pot fi înstrăinate, concesionate, arendate prin intermediul licitaţiilor publice. Totodată, invocă şi prevederile art. 28 al Codului cu privire la locuinţe, potrivit cărora, cetăţenii care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative, au dreptul de a primi pentru folosire o încăpere de locuit în casele fondului locativ de stat în modul prevăzut de prezentul cod şi de legea în vigoare.

Cetăţenilor care trăiesc permanent în centrul populat respectiv, încăperile de locuit li se acordă de regulă, sub formă de apartament separat pentru familie. Potrivit art. 20 din acelaşi cod persoanele care au dreptul de a primi cu întîetate încăperi de locuit, pot fi luaţi la evidenţa cu spaţiu locativ la locul de muncă. Cu referire la normele invocate în susţinerea poziţie sale, consideră că intimatul, ca şi toţi ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova, are dreptul la asigurarea cu spaţiu locativ şi nicidecum nu dispune de vreun drept preferenţial la alocarea unui teren în proprietate pentru construcţia casei particulare.

Insistă că instanţa de fond nu a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi nu a dat apreciere probelor administrate în conformitate cu art. 130 al Codului de procedură civilă şi a obligat Consiliul municipal Chişinău să transmită lui Pavel Negară în proprietate lot de pămînt pentru proiectarea şi construirea caselor de locuit individuale, cu încălcarea art. 11 din Codul funciar, or, conform art. 9 din Codul Funciar, autentificarea dreptului deţinătorilor de terenuri ţine de competenţa exclusivă a consiliilor raionale şi municipale, în modul stabilit de lege. Mai mult că, la 15 mai 2012, Consiliul municipal Chişinău a emis decizia nr. 4/11-3 „cu privire la epuizarea fondului de rezervă al Primăriei municipiului Chişinău pentru construirea caselor individuale de locuit”.

Studiind materialele dosarului Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră următoarele. 6 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Conform art. 30 al Legii contenciosului administrativ (prevederi aplicabile la data adoptării hotărârii contestate) hotărârea instanţei de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel.

La caz, din procesul-verbal al şedinţei primei instanţe din 11 martie 2011 (f. d. 84-86), data emiterii şi hotărârii contestate, rezultă că la judecarea pricinii reprezentantul Consiliului municipal nu a participat, deşi a fost citat legal (f.d.

81). Totodată, materialele pricinii denotă că copia hotărârii redactate din 11 martie 2011, a fost expediată de către Curtea de Apel Chişinău în adresa Consiliului municipal Chişinău la 11 iulie 2011, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire nr. 3-906/11 din 11 iulie 2011 (f. d. 95). La fel, din actele cauzei rezultă cu certitudine că, reprezentantul Consiliului municipal Chişinău – Vasile Ungureanu, a primit la data de 21 septembrie 2011, contra semnătură, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2011. De altfel, actele cauzei atestă şi faptul că la data de 27 septembrie 2011 şi la data de 05 ianuarie 2012, Consiliul municipal Chişinău a depus recursuri împotriva hotărîrii primei instanţe din 11 martie 2011, care prin încheierile Curţii Supreme de Justiţie din 23 noiembrie 2011 şi respectiv, din 14 martie 2012, au fost restituite, iar cererile cu privire la repunerea în termen a acestora au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin urmare, instanţa de recurs conchide că şi cererea de recurs din 15 mai 2013 este depusă de către Consiliul municipal Chişinău, în afara termenului legal prevăzut de art. 30 al Legii contenciosului administrativ, fără a fi solicitată repunerea lui în termen. Mai mult că, recurentul nici nu a invocat motive întemeiate care ar demonstra depunerea recursului în termen, sau omiterii acestuia din motive justificate, or odată ce recurentul avea la cunoştinţă hotărîrea motivată, fapt confirmat prin contestarea acesteia anterior, ultimul, depunând recursul peste un termen de 2 ani şi 2 luni de la această dată, urmau să justifice neîndeplinirea actului procesual în termenul prescris de lege.

De altfel, colegiul consideră necesar de a menţiona şi faptul că recurentul, având la cunoştinţă despre data emiterii deciziei instanţei de apel şi soluţia acesteia, nu au luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudenţa CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanţă (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). În această ordine de idei este cert că depunând cererea de recurs împotriva hotărîrii primei instanţe peste termenul legal, recurentul a demonstrat o neglijenţă a drepturilor sale procedurale stipulate în legislaţia naţională. Drept urmare, examinarea unui recurs tardiv declarat împotriva unei hotărâri definitive, ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil.

Reieşind din faptul că art. 409 CPC, care prevedea restituirea recursului depus în afara termenului legal, a fost exclus prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 155 din 05 iulie 2012, iar 7 art. II pct. (6) a Legii menţionate direct indică că recursurile depuse împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiţie conform prevederilor prezentei legi, Completul consideră că recursul Consiliului municipal Chişinău, în conformitate cu dispoziţiile art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, urmează a fi respins ca tardiv. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Consiliul municipal Chişinău ca tardiv cu menţinerea hotărârii primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Consiliul municipal Chişinău ca depus cu omiterea termenului de prescripţie. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2011 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Negară Pavel împotriva Consiliului municipal Chişinău cu privire la repunerea în termen de depunerea acţiunii şi contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Nicolae Clima Tamara Chişca-Doneva