3ra-1470/13 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Drochia Dosarul nr. 3ra-1470/13 Judecător: I.Rusu Curtea de Apel Bălţi Judecători: Al.Gheorghieş, N.Chircu, V.Harmaniuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată a Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Drochia către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 mai 2013, CONSTATĂ : La 28 februarie 2012 Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Drochia a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia cu privire la contestarea actului administrativ, solicitînd anularea parţială a actului de control nr. 94 din 26 octombrie 2011 în partea ce ţine de neacceptarea spre plată a indemnizaţiei pentru incapacitatea de muncă şi anularea deciziei nr. 64 din 26 octombrie 2011. În motivarea acţiunii Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Drochia a menţionat că de către şeful Direcţiei venituri a CTAS Drochia,

în baza delegaţiei din 20 septembrie 2011 a fost efectuat un control în urma căruia a fost întocmit actul de control nr. 94 din 26 octombrie 2011 privind corectitudinea calculării indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada anului 2010. Prin urmare, a fost emisă decizia ilegală prin care s-a dispus neacceptarea din contul bugetului asigurărilor sociale de stat a sumelor indemnizaţiei, calculate şi plătite incorect lui Cecoi Ghenadie în sumă de 1 528 lei, în raport cu achitările efectuate ca urmare a transferului acestuia din funcţia de şef al secţiei urmărire a plăţilor, în funcţia de inspector fiscal principal de stat. Astfel s-a relevat că la baza calculului nu se va lua venitul asigurat din ultimele 6 luni calendaristice.

Reclamantul consideră că efectuarea calcululului indemnizaţiei a fost conformă prevederilor p. 2 art. 7 al Legii nr. 289 din 22 iulie 2004 şi p. 23 al Regulamentului - anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005. Reclamantul la fel invocă faptul că indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă este calculată corect din venitul asigurat realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 31 octombrie 2012 acţiunea Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Drochia a fost admisă în parte, fiind anulată decizia IFS Drochia nr. 64 din 26 octombrie 2011. În rest acţiunea a fost respinsă.

În motivarea hotărîrii instanţa de fond a reţinut că calculul contestat este efectuat în baza p. 2 art. 7 al Legii nr. 289 din 22 iulie 2004 şi p. 23 al Regulamentului - anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005, în speţă, ca bază de calcul sunt lunile complet lucrate de Cecoi Gh. Pe perioada premărgătoare lunii mai 2010, cînd s-a produs riscul asigurat. La fel a statuat că actul de control nr. 64 din 26.10.2012, nu constituie obiect al litigiului în contencios administrativ, avînd calitatea de act preparatoriu.

Împotriva hotărîrii nominalizate, Casa Naţională de Asigurări Sociale, la 20 decembrie 2012, în interesul subdiviziunii sale Casa Teritorială de Asigurăei Sociale Drochia, a depus recurs, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Drochia din 31 octombrie 2012. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 mai 2013 a fost respins apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Drochia din 31 octombrie 2012. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 03 iulie 2013, Casa Naţională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului şi casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 mai 2013. În argumentarea recursului recurenta a invocat că instanţa de apel urma să i-a în consideraţie că la calculrea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, se ia în calcul venitul asigurat obţinut în ultimele 6 luni calendaristice premărgătoare lunii producerii riscului asigurat, din perioada care începe din data intrării în vigoare a noilor condiţii din contractul individual de muncă. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat mărimea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum 2 formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat deCasa Naţională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 mai 2013, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată a Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Drochia către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia privind contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 3