3ra-417/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- legalitatea şi temeinicia hotărârii, problemele soluţionate la deliberarea hotărârii, cuprinsul hotărârii, limitele judecării apelului
3ra-417/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-417/19
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș)
DECIZIE
22 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
examinând recursul depus de Iulia Zastavnițchi,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Iulia Zastavnițchi împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia și Casei
Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată hotărârea din
26 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre,
c o n s t a t ă:
La data de 27 iunie 2017, Iulia Zastavnițchi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 10 mai 2017 a primit
răspunsul CTAS Drochia la petiția ei, prin care i s-a comunicat că la 22 decembrie 2011 a
fost emisă decizia nr. 16 cu privire la recuperarea sumelor plătite fără temei cu titlu de
pensie. Astfel, a fost stabilită suma de 17442, 83 de lei ca fiind plătită fără temei ca urmare
a angajării în serviciu în perioadele 01 ianuarie 1999 – 06 ianuarie 2005, 01 ianuarie 2006
– 09 martie 2006, 01 iulie 2007 – 30 noiembrie 2007, 21 aprilie 2008 – 30 noiembrie 2008,
01 februarie 2009 – 28 februarie 2009, 01 iulie 2009 – 13 decembrie 2011 și dispusă
reținerea lunară a câte 20 % din pensie până la recuperarea datoriei în sumă de 17442, 83
de lei.
A susținut că la data de 30 mai 2017 s-a adresat cu cerere prealabilă la CTAS
Drochia, solicitând anularea deciziei nr. 16 din 22 decembrie 2011 ca fiind ilegală,
deoarece a fost adoptată în anul 2011 în baza art. 41 din Legea cu privire la asigurarea cu
1
pensii de stat în Republica Moldova, care a fost în vigoare până la data de 01 ianuarie
Mai mult ca atât, art. 41 se referă la mărimea pensiei și nu este aplicabil speței.
Prin răspunsul nr. 1-01/15-1846 din 31 mai 2017, recepționat la data de 02 iunie
2017, CTAS Drochia i-a comunicat că în perioada anilor 1999-2011 a activat și conform
prevederilor pct. 9 din Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în
sistemul public de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 929 din 15
august 2006, nu a avut dreptul să primească pensia pentru vechime în muncă (parțial
pentru perioada 1999-2006 și integral pentru perioada 2007-2011) și ca urmare, s-a format
o supraplată a pensiei în mărime de 17 442, 38 de lei. Prin urmare, începând cu 01
februarie 2012 lunar se rețin 20 % din mărimea pensiei până la stingerea integrală a
datoriei.
Consideră că răspunsul pârâtei este ilegal, deoarece nu a prezentat date false CTAS
Drochia, ultima nefiind în drept să emită o decizie privind recuperarea unor sume și
efectuarea cărorva rețineri din pensia ei. În perioada în care a activat, de către angajator
lunar au fost prezentate declarații și efectuate achitări privind contribuțiile de asigurări
sociale și respectiv, pârâta a cunoscut despre faptul că activează și urma să sisteze
achitarea pensiei pentru perioada dată.
Iulia Zastavnițchi a solicitat anularea deciziei nr. 16 din 22 decembrie 2011 privind
recuperarea sumelor plătite fără temei cu titlu de pensie, ca fiind ilegală.
Prin încheierea protocolară din 16 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul
Central, a fost atrasă în proces în calitate de copârâtă Casa Națională de Asigurări Sociale.
Prin hotărârea din 26 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost
admisă acțiunea depusă de Iulia Zastavnițchi și a fost anulată decizia nr. 16 din 22
decembrie 2011 emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia în privința Iuliei
Zastavnițchi, ca fiind ilegală.
Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată hotărârea din 26 martie 2018
a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea
depusă de Iulia Zastavnițchi a fost respinsă ca neîntemeiată.
La data de 21 ianuarie 2019, Iulia Zastavnițchi a depus recurs împotriva deciziei
instanței de apel, completat prin recursul suplimentar din 31 ianuarie 2019, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și
menținerea hotărârii din 26 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea
și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
A susținut că atât în prima instanță, cât și în instanța de apel au fost invocate
circumstanțele esențiale care determină nulitatea deciziei contestate, pe care Curtea de
Apel Bălți nu le-a luat în considerare și nu s-a expus în niciun fel asupra acestora. Astfel,
decizia CTAS Drochia nr. 16 din 22 decembrie 2011 a fost adoptată în baza art. 41 din
Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova, în vigoare până la
data de 01 ianuarie 1999 și respectiv, la data emiterii actului administrativ, norma dată nu
era în vigoare, fiind abrogată la 01 ianuarie 1999.
Prin urmare, recurenta consideră că decizia nr. 16 din 22 decembrie 2011 este
2
ilegală, fiind emisă în temeiul unei legi care nu are putere juridică, instanța de fond
întemeiat ajungând la concluzia anulării actului administrativ.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede astfel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 06 noiembrie 2018.
Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la data
de 15 decembrie 2018, potrivit scrisorii de însoțire nr. 25666 (f.d. 97) și a fost recepționată
la 21 decembrie 2018 conform semnăturii din avizul de recepție (f.d. 100).
Astfel, recursul, depus la data de 21 ianuarie 2019 de Iulia Zastavnițchi, este în
termen.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii
Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat
în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul
aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu
prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor
anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor
stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral
decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din următoarele considerente.
Astfel, în conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea
altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar
în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a
cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3
Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, începând cu data de 14 octombrie
1998 Iulia Zastavnițchi a beneficiat de pensie pentru vechime în muncă ca educatoare în
mărime de 68,38 de lei. În urma indexărilor ulterioare, în luna decembrie 2011 cuantumul
pensiei pentru vechime în muncă constituia 443,75 de lei lunar.
În baza cererii nr. 1692 din 13 decembrie 2011, depusă la Casa Teritorială de
Asigurări Sociale Drochia, a fost efectuat transferul la pensia pentru limită de vârstă în
temeiul Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998.
Astfel, suma lunară a pensiei la data adresării constituia 570, 66 de lei, iar la moment,
după indexările anuale cuantumul pensiei constituie 1026, 35 de lei.
Conform deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia nr. 16 din 22
decembrie 2011 privind recuperarea sumelor plătite fără temei cu titlu de pensie, Comisia
pentru stabilirea pensiilor și indemnizațiilor în conformitate cu art. 41 din Legea cu privire
la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova, în vigoare până la 01 ianuarie 1999,
a decis că suma de 17 442, 83 de lei plătită Iuliei Zastavnițchi fără temei ca urmare a
angajării în serviciu în perioadele 01 ianuarie 1999 – 06 ianuarie 2005, 01 ianuarie 2006
– 09 martie 2006, 01 iulie 2007 – 30 noiembrie 2007, 21 aprilie 2008 – 30 noiembrie 2008,
01 februarie 2009 – 28 februarie 2009, 01 iulie 2009 – 13 decembrie 2011, urmează a fi
recuperată, cu reținerea lunară a câte 20 % din pensie până la recuperarea datoriei în sumă
de 17442, 83 de lei (f.d. 11).
La data de 10 mai 2017, Iulia Zastavnițchi a primit răspunsul Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Drochia la petiția ei, prin care i s-a comunicat despre emiterea deciziei
nr. 16 din 22 decembrie 2011 cu privire la recuperarea sumelor plătite fără temei cu titlu
de pensie.
Astfel, la data de 30 mai 2017 Iulia Zastavnițchi s-a adresat cu cerere prealabilă la
Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 16
din 22 decembrie 2011 ca fiind ilegală, invocând că a fost adoptată în baza unei legi
abrogate, or, art. 41 din Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica
Moldova a fost în vigoare doar până la data de 01 ianuarie 1999, cu atât mai mult că art.
41 se referă la mărimea pensiei și nu este aplicabil speței.
Prin răspunsul nr. 1-01/15-1846 din 31 mai 2017, Casa Teritorială de Asigurări
Sociale Drochia i-a comunicat Iuliei Zastavnițchi că în perioada anilor 1999-2011 a activat
și conform prevederilor pct. 9 din Regulamentul privind modul de plată a pensiilor
stabilite în sistemul public de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.
929 din 15 august 2006, nu a avut dreptul să primească pensia pentru vechime în muncă
(parțial pentru perioada 1999-2006 și integral pentru perioada 2007-2011) și ca urmare, s-
a format o supraplată a pensiei în mărime de 17 442, 38 de lei. Prin urmare, începând cu
01 februarie 2012 lunar se rețin 20 % din mărimea pensiei până la stingerea integrală a
datoriei (f.d. 10).
La data de 27 iunie 2017, Iulia Zastavnițchi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia și Casei Naționale de Asigurări
Sociale, solicitând anularea deciziei nr. 16 din 22 decembrie 2011 privind recuperarea
sumelor plătite fără temei cu titlu de pensie, ca fiind ilegală.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia
4
admiterii acțiunii, anulând decizia nr. 16 din 22 decembrie 2012 emisă de Casa Teritorială
de Asigurări Sociale Drochia în privința Iuliei Zastavnițchi, ca fiind ilegală, din motiv că
la emiterea actului administrativ au fost aplicate neîntemeiat prevederile art. 41 din Legea
cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr. 437-XII din 27
decembrie 1990, deoarece la acel moment acestea nu erau în vigoare, legea fiind abrogată
la 01 ianuarie 1999.
Totodată, instanța de fond a constatat că Iulia Zastavnițchi nu a prezentat date false
Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia, iar în perioada în care a activat, de către
angajator lunar au fost prezentate declarațiile și efectuate achitări privind contribuțiile de
asigurări sociale.
Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea
primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, cu referire la prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 865 din 29 decembrie 1992 privind pensiile pentru vechime în muncă a
cadrelor din domeniul învățământului și ocrotirii sănătății, în vigoare până la 01 ianuarie
1999, pct. 9 din Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul
public de asigurări sociale de stat și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 929 din 15 august 2006 și art. 38 alin. (1) și 39 alin. (6) din Legea privind
sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, a conchis că Iulia Zastavnițchi a
beneficiat neîntemeiat de pensia pentru vechime în muncă în sumă de 17 442, 83 de lei și
prin urmare, necesită să restituie suma stabilită prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Drochia nr. 16 din 22 decembrie 2011. Or, pensia pentru vechime în muncă
cadrelor din domeniul învățământului și ocrotirii sănătății se plătește integral, inclusiv
pensionarilor care realizează venituri pasibile de asigurări sociale de stat, cu excepția
cazurilor cînd aceștia activează în funcții care dau dreptul la acest tip de pensie.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce
guvernează raportul litigios, consideră că soluția dată de către instanța de apel este pripită.
În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească
trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe
circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de
judecată.
În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea
hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului
juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.
Art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă prevede că, în motivare se indică
circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei
privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor
probe, legile de care s-a călăuzit instanța.
Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,
5
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor
de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică
circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele
care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază
probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la
proces.
Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de
recurs constată că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a trecut în
mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina sub toate aspectele
legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în
vigoare.
La caz, se reține că, instanța de apel, respingând acțiunea și constatând legalitatea
deciziei nr. 16 din 22 decembrie 2012 emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale
Drochia, a omis să verifice temeinicia și oportunitatea aplicării de către autoritatea
emitentă a prevederilor art. 41 din Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat în
Republica Moldova nr. 437-XII din 27 decembrie 1990, în condițiile în care la data
emiterii actului administrativ acestea nu erau în vigoare, legea fiind abrogată la 01 ianuarie
1999.
Atât în cererea de chemare în judecată, cât și pe întreg parcursul examinării cauzei,
recurenta Iulia Zastavnițchi a insistat că decizia contestată a fost adoptată în baza unei legi
abrogate, precum și că art. 41 nu este aplicabil speței.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție constată că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate
de către Iulia Zastavnițchi, decizia instanței de apel fiind adoptată pripit, fără o apreciere
a argumentelor și probelor invocate, iar faptul dat indică incontestabil la încălcarea de
către instanța de apel a normelor de drept procedural, precum și la examinarea superficială
atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării, fără a verifica motivele aplicării de către
autoritatea emitentă a normei de drept indicate în actul administrativ.
Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și
explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea
de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera
o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).
Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a soluționat
prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru
rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.
Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, în sensul art. 6 §1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanțele
de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază
hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze
noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse judecării. De asemenea, noțiunea de
proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea
sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se
mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.
6
Prin urmare, la cazul prezentei spețe, instanța de apel nu și-a executat în deplină
măsură obligația legală de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind
apreciate drept o eroare judiciară.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea judiciară
în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa
integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și,
reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al
părților la un proces echitabil.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se casează integral decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza
de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Zastavnițchi
împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia și Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, și se restituie cauza Curții de Apel
Bălți.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
7