3ra-1343/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1343/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1343/22

2-20015716-01-3ra-29122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc și V. Negru)

ÎNCHEIERE

8 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Andrei Țentiu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea

actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 5 februarie 2020, Andrei Țentiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 2-4).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 4 aprilie 2019, s-a adresat

către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia cu cerere, prin care a solicitat

stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, în baza certificatului nr. 2634 din 1

aprilie 2019 eliberat de Ministerul Afacerilor Interne. Conform certificatului nr.

2634 din 1 aprilie 2019 al Ministerului Afacerilor Interne, se confirmă că are o

vechime totală în muncă de 24 ani, 1 lună și 13 zile.

Prin decizia nr. 101/15-936 din 16 aprilie 2019, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Drochia i-a respins cererea, deoarece activitatea în cadrul subdiviziunilor de

pază, escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție

provizorie nu se raportează la prevederile pct. 8 lit. d) al hotărârii Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994.

1

Nefiind de acord cu decizia nr. 101/15-936 din 16 aprilie 2019 a Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia, reclamantul s-a adresat către Casa

Națională de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea

actului administrativ al autorității administrativ ierarhic inferioare și stabilirea

pensiei pentru vechime în muncă.

Ulterior, la 14 ianuarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale i-a respins

cererea prealabilă și a menținut decizia nr. 101/15-936 din 16 aprilie 2019 a Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia.

În opinia reclamantului, răspunsul nr. T-2867/19 și T-2899/19 din 14 ianuarie

2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale este unul ilegal și neîntemeiat, or, în

conformitate cu prevederile pct. 8 lit. d) al hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, se acordă înlesniri

și anume se calculează două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în

instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și a bolnavilor psihici,

precum și la lucrările de subteran.

Reclamantul a subliniat că argumentul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Drochia precum că, potrivit art. 11 alin. (2) al Legii nr. 300 din 21 decembrie 2017

cu privire la sistemul administrației penitenciare, instituțiile penitenciare sunt: a)

penitenciarele de tip deschis; b) penitenciarele de tip semiînchis; c) penitenciarele

de tip închis; d) centrele de detenție pentru minori; e) penitenciarele pentru femei;

casele de arest; f) spitalele penitenciare, iar subdiviziunile de pază, escortă și deținere

a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie nu se

raportează la prevederile pct. 8 lit. d) al hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994 îl consideră unul neîntemeiat, or, izolatoarele de detenție provizorie sunt

entități care cad sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994, iar aceasta nu leagă în mod necesar izolatoarele de detenție

provizorie de sistemul penitenciar.

A menționat că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia nu dispune de

personalitate juridică în calitate de reprezentant teritorial al Casei Naționale de

Asigurări Sociale și reiterează că ilegal i-au refuzat în stabilirea pensie pentru

vechime în muncă în conformitate cu prevederile art. 13 pct. a) al Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne.

Reclamantul a solicitat anularea integrală a deciziei nr. 101/15-936 din 16

aprilie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească, prin intermediul Casei Teritoriale

Drochia, pensie pentru vechimea în muncă în condițiile art. 13 pct. a) al Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și încasarea din contul pârâtei a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis parțial acțiunea, s-au anulat deciziile nr. 1-01/15-936 din 16 aprilie 2019 și nr.

31/2019/22806 din 15 aprilie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia

și decizia nr. T-2867/19 și 2899/19 din 14 ianuarie 2020 a Casei Naționale de

2

Asigurări Sociale. A obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual privind calcularea și achitarea lui Andrei Țentiu, a pensiei

conform vechimii în muncă stabilite prin certificatul nr. 34/35-2634 din 1 aprilie

2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Edineț al Inspectoratului General al Poliției,

cu aplicarea indexării corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (f.d.88, 94-112).

La 17 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din

Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat,

iar la 3 august 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din

Codul administrativ, a depus motivarea acestuia împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 28 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere

a acțiunii (f.d.92- 93).

Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și s–a menținut

hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani ( f.d. 150, 151-

159).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău

a reținut că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare

de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor

pct. 8 al hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Instanța de apel a notat că prevederile din hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă instituie, în mod

imperativ, respectarea cumulativă a două condiții, pentru calcularea vechimii în

muncă, cu acordarea înlesnirilor reglementate de lit. d) pct. 8 al hotărârii enunțate

supra și anume solicitantul să-și execute serviciul într-o instituție subdiviziunea

căreia este în pct. 8 a hotărârii menționate și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că instanța de fond întemeiat a reținut că

Andrei Țentiu întrunește condițiile menționate, iar subdiviziunile în care a activat

cad sub incidența prevederilor pct. 8 din hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994, iar argumentele apelantei în acest sens sunt neîntemeiate.

Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a aplicat corect normele de

drept care se referă speței, a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele

probelor, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

La 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, care ulterior, la 12 decembrie 2022, a

fost completată cu motivare împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic

inferioare, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să

fie respinsă.

3

În motivarea recursului, recurenta a invocat că nu este de acord cu decizia

contestată, deoarece instanța ierarhic inferioară, la adoptarea acesteia, nu a constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 octombrie 2022,iar

dispozitivul acesteia a fost notificat recurentei la 17 octombrie 2022, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică. Decizia motivată a fost notificată Casei Naționale

de Asigurări Sociale la data de 21 decembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică (f. d. 164).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245

din Codul administrativ.

La 5 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Andrei Țentiu a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 23 ianuarie 2023, Andrei Țentiu a menționat că decizia din

12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și emisă cu respectarea

normelor de drept material și procedural aplicabil speței. Prin urmare, a solicitat

respingerea recursului depus de Casa Națională de Asigurări.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

4

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține, cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care, pe cale de consecință, nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material, capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie

să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

5

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu prevederile art. 230, art. 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6