2ra-3222/13 — Cu privire la încasarea dublei arvune

dosarul nr. 2ra-3222/13 prima instanţă: A. Danilov instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Valentina Clevadî şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Bazîghina Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Marian Nicolae împotriva Elenei Bazîghina, intervenient accesoriu Nisterenco Inna cu privire la încasarea dublei arvune şi repararea prejudiciului moral şi acţiunea reconvenţională depusă de către Elena Bazîghina împotriva Innei Nisterenco şi lui Marian Nicolae cu privire la încasarea sumei de 700 dolari SUA, sumei de 1000 euro şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de către Elena Bazîghina şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 05 decembrie 2012 fără mdificări, c o n s t a t ă La 21 martie 2012, Marian Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Bazîghina, intervenient accesoriu Nisterenco Inna prin care a solicitat încasarea sumei de 1400 dolari SUA şi cheltuielile de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul Marian Nicolae a indicat că, la 05 februarie 2012 a fost întocmită recipisa prin care s-a documentat transmiterea de către Nisterenco Inna a sumei de 700 dolari SUA Elenei Bazîghina cu titlu de arvună pentru achiziţionarea bunului imobil proprietate a pîrîtei, amplasat pe str. M. Kogălniceanu, 87 apartamentul nr.9, mun. Chişinău. De facto, construcţia amplasată pe adresa indicată, are un spaţiu de aproximativ 60 m2, fapt ce se confirmă prin existenţa în natură a construcţiei, cât şi prin anunţurile pîrîtei publicate în sursele informative în scopul comercializării acestui bun imobil.

1 Menţionează că pentru executarea definitivă a tranzacţiei, peste câteva zile de către pîrîtă a fost prezentat extrasul din registrul bunurilor imobile, prin care s-a adeverit faptul că bunul propus spre vânzare are doar 42,3 m2, dar nu 60 m2 despre vânzarea cărora a fost înţelegerea iniţială. Despre această divergenţă, la momentul predării arvunei Nisterenco Inna categoric nu a cunoscut, dar pîrîta a avut un scop bine determinat de a duce în eroare cumpărătorul. Nenumăratele sale cereri şi apeluri privind prezentarea extrasului din registrul bunurilor imobile aferent construcţiei propuse spre vânzare cu date veridice, pîrîta le neglija.

Relevă că neprezentarea documentelor de provenienţă asupra construcţiei de către pîrîtă şi din vina acesteia a servit motiv al neexecutării contractului la fel de către ultima, ceea ce înseamnă că, Bazîghina Elena nu s-a ţinut de promisiunea vânzării bunului imobil indicat în recipisa din vina personală şi urmează a fi obligată cu sarcina de rambursare a datoriei născute din recipisa întocmită. Susţine că nenumăratele cereri privind returnarea banilor ridicaţi cu titlu de arvună adresate pîrîtei, la fel au rămas neglijate, fapt care a generat cesionarea creanţei şi soluţionarea litigiului pe cale judiciară. La 09 iulie 2012, în cadrul examinării pricinii, reclamantul a depus o cerere suplimentară privind încasarea de la Bazîghina Elena prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei (f.d.23).

În motivarea cererii, reclamantul a invocat că la estimarea prejudiciului moral s-a luat în consideraţie totalitatea suferinţelor fizice şi psihice suportate în legătură cu comportamentul inadecvat şi lipsit de consecvenţă al pîrîtei, care exteriorizat se manifestă prin terorizarea lui psihologică de către pîrîtă prin prisma reţelelor internet de socializare. Astfel, a suportat anumite suferinţe fizice; legate de deplasarea sa la şedinţele de judecată, dat fiind faptul că se află într-o perioadă de recuperare după un traumatism survenit în urma unui accident rutier produs din vina altei persoane. Bazîghina Elena în cadrul acestui proces a înaintat o acţiune reconvenţională împotriva Innei Nisterenco şi lui Marian Nicolae cu privire la încasarea sumei de 700 dolari SUA, a sumei de 1000 euro şi repararea prejudiciului moral (f.d.25-27).

În motivarea acţiunii reconvenţionale reclamanta Bazîghina Elena a indicat că la începutul lunii februarie 2012, a plasat un anunţ pe diferite surse mass-media despre vânzarea apartamentului nr. 9 din str. M. Kogălniceanu 87, mun. Chişinău, în urma căruia a fost telefonată de Nisterenco Inna, care a manifestat voinţa să cumpere apartamentul menţionat. Menţionează că de două ori fiica şi feciorul lui Nisterenco Inna au venit să vadă apartamentul, după care a treia oară a venit şi Nisterenco Inna împreună cu fiica sa şi din nou au văzut apartamentul şi atunci le-a arătat şi contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului din 10 iulie 2007, unde este indicat că suprafaţa totală este de 42,30 m2, precum şi a menţionat că veranda nu este autorizată şi nu se include în suprafaţa totală a apartamentului.

Relevă că Nisterenco Inna la acel moment a fost de acord să cumpere apartamentul şi în acest sens la 05 februarie 2012 ia lăsat cu titlu de arvună suma 2 de 700 dolari SUA, fapt confirmat prin recipisa întocmită tot în aceiaşi zi, anexată la materialele cauzei. Mai menţionează că intenţiona să vândă apartamentul sus menţionat şi să cumpere alt apartament, astfel, în aceiaşi zi, a dat arvună în sumă de 700 dolari SUA lui Melnic Vladimir pentru cumpărarea apartamentului nr. 10 din str. Crihan 2 mun. Chişinău, cu termenul de încheiere a tranzacţiei de 20 martie 2012. La 17 februarie 2012 ea a primit Extras din Registrul bunurilor imobile, că apartamentul care-i aparţine nu are careva grevări de drepturi şi i 1-a prezentat Innei Nisterenco.

Până la încheierea tranzacţiei de vânzare-cumpărare de comun acord cu Nisterenco Inna au stabilit data şi ora de a se prezenta la notarul public Constantinescu Elena. La data convenită contractul nu a fost încheiat din motiv că Nisterenco Inna nu s-a prezentat la notar şi a refuzat sub diferite pretexte încheierea acestuia. Susţine că din motiv că Nisterenco Inna a refuzat încheierea contractului, la 21 martie 2012, l-a rugat pe Melnic Vladimir să prelungească termenul de încheiere a contractului până la 21 aprilie 2012, termen până la care urma să găsească un alt cumpărător la apartamentul său. Astfel, la 21 martie 2012 a fost: încheiat cu Dina Anton (noul cumpărător) un contract de arvună în sumă de 500 Euro pentru vânzarea apartamentului nr. 9 din str. M. Kogălniceanu 87, mun.

Chişinău. Mai menţionează că, prin scrisoarea Judecătoriei Buiucani din 27 martie 2012 Bazîghina Elena a aflat că pe apartamentul menţionat este aplicat sechestru. în această situaţie dînsa a fost nevoită să restituie suma de 1000 Euro Dianei Anton conform procesului verbal din 28 martie 2012. Consideră că din vina reclamanţilor a pierdut suma de 700 dolari SUA, pe care a restituit-o lui Melnic Vladimir şi suma de 1000 euro ca arvună Dianei Anton. Cere, reclamanta Bazîghina Elena prin prisma art. 1398 alin.(1) Cod Civil încasarea în mod solidar de la Marian Nicolae şi Inna Nisterenco suma de 700 dolari SUA şi suma de 1000 euro în valută naţională la momentul executării hotărîrii, cît şi a cheltuielilor de judecată şi prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 decembrie 2012 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de Marian Nicolae, s-a încasat de la Bazîghina Elena în beneficiul lui Marian Nicolae suma de 1400 dolari SUA sau echivalentul acestei sume în valută naţională la momentul executării hotărîrii şi cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat în sumă de 597 lei. În rest cerinţele reclamantului s-au respins ca fiind neîntemeiate. Acţiunea reconvenţională a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013 a fost respins apelul declarat de către Bazîghina Elena şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 decembrie 2012 fără modificări.

La 12 iulie 2013, Bazîghina Elena, a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de 3 apel şi a primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de prin care să fie respinsă cererea depusă de către Marian Nicolae ca neîntemeiată. În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma dispoziţiei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, deoarece potrivit scrisorii expediate în adresa participanţilor la proces de către Curtea de Apel, copia deciziei motivate a fost expediată la 14 mai 2013 (f.d.

109). Recurenta, Bazîghina Elena, în motivarea recursului a indicat că, instanţele ierarhic inferioare au interpretat eronat legea. În plus instanţa de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în cererea de apel. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 15 august 2013 Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Innei Nisterenco şi lui Marian Nicolae cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 23 august 2013 Marian Nicolae a depus referinţa asupra recursului declarat de către Bazîghina Elena, prin care solicită să fie declarat inadmisibil. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către 4 instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că Bazîghina Elena în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bazîghina Elena ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Recursul declarat de Bazîghina Elena, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Valentina Clevadî Tatiana Vieru 5