2ra-2889/13 — Desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreţinere

prima instanţă – L. Curca dosarul nr. 2ra-2889/13 instanţa de apel – M. Moraru, M. Ciugureanu, E. Ţurcan ÎNCHEIERE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Nicolae Vivat în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Vivat şi Nicolae Vivat împotriva lui Andrei Vivat cu privire la desfacerea căsătoriei şi încasarea pensiei de întreţinere împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Nicolae Vivat şi menţinută hotărârea Judecătoriei Cimişlia din 24 noiembrie 2010, prin care acţiunea a fost admisă parţial constată: La 20 septembrie 2010, Tatiana Vivat şi Nicolae Vivat au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Vivat cu privire la desfacerea căsătoriei şi încasarea pensiei de întreţinere.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că în anul 1984 a fost încheiată căsătoria cu Andrei Vivat. Menţionează că împreună cu pârâtul au trei copii. Afirmă că din anul 2003 nu mai locuiesc împreună, iar pârâtul s-a recăsătorit, având altă familie şi pe ei nu-i mai primeşte în casă, fiind nevoiţi să închirieze gazdă în or. Chişinău. Mai indică că fiul Nicolae Vivat este elev în anul III la Şcoala Profesională nr. 8 mun. Chişinău. Reclamantul Nicolae Vivat susţine că salariul mamei lui, Tatiana Vivat este de 1500 lei şi împreună ei locuiesc la gazdă, starea lor materială şi financiară este foarte grea. Menţionează că conform art. 78 alin. (1) Codul familiei, părinţii sunt obligaţi să-şi întreţină copii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.

Reclamanţii susţin că pârâtul evacuând copiii din casă, refuză să întreţină copilul major care este elev, fapt care a generat adresarea în instanţa de judecată. Solicită desfacerea căsătoriei încheiată la 06 iulie 1984 şi înregistrată la Oficiul Stării Civile din or. Bereznichi, regiunea Ivano-Frankosskii, raionul Galuţchii, Ucraina, obligarea pârâtului în conformitate cu prevederile art. 78 Codul familiei să achite pensie de întreţinerea copilului major, Nicolae Vivat, elev în anul III la Şcoala Profesională nr. 8 mun. Chişinău în sumă fixă de 700 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată, taxa de stat în sumă de 200 lei, serviciile pentru asistenţa juridică în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimişlia din 24 noiembrie 2010 a fost desfăcută căsătoria, înregistrată la 06 iulie 1984 la Oficiul Stării Civile Bereznichi, Ucraina între Andrei Vivat şi Tatiana Vivat, la eliberarea adeverinţei de divorţ s-a dispus încasarea taxei de stat în mărime de 1000 % din unitatea convenţională de la Andrei Vivat, iar Tatiana Vivat de la plata taxei de stat a fost eliberată, a fost încasat de la Andrei Vivat în beneficiul Tatianei Vivat cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 1730 lei, în rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2013 a fost respins apelul declarat de către Nicolae Vivat şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 05 iunie 2013, Nicolae Vivat a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi casarea parţială a hotărârii primei instanţe în partea respingerii pretenţiei cu privire la încasarea pensiei de întreţinere şi adoptarea unei noi hotărâri, prin care pretenţia cu privire la încasarea pensiei de întreţinere să fie admisă integral după cum urmează: să fie încasat din contul lui Andrei Vivat în beneficiul lui Nicolae Vivat pensia de întreţinere conform art. 78 alin. (2) Codul familie în sumă bănească fixă în mărime de 700 lei lunar începând cu data de 01 septembrie 2010 şi până la data de 01 iulie 2011 (momentul absolvirii şcolii), în total 10 luni câte 700 lei lunar (7000 lei) şi încasate cheltuielile de judecată suportate în prima instanţă şi în instanţa de apel în sumă de 3580 lei, inclusiv 3500 lei cheltuieli de asistenţă juridică şi 80 lei pentru Publicarea în Monitorul Oficial a citaţiei publice.

Susţine că decizia contestată a primit-o la 10 aprilie 2013. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând-o ilegală, precum şi dezacordul parţial cu hotărârea primei instanţe. Consideră că instanţele nu au aplicat Legea care trebuia să fie aplicată şi au interpretat eronat norma de drept material prevăzută de art. 78 Codul familiei, deoarece în instanţele inferioare au fost prezentate probe, care demonstrează cu certitudine faptul că el pe perioada de la 01 septembrie 2010 până la 01 iulie 2011, a fost copil major inapt de muncă care necesită sprijin material, asupra căror instanţele nu s-au expus. Invocă că instanţele ierarhic inferioare au apreciat într-un mod arbitrar probele.

Afirmă că instanţa de apel nu s-a expus asupra argumentelor recurentului, mai ales asupra argumentelor din susţinerile orale. Susţine că instanţele au încălcat prevederile art. 239 CPC. Consideră că concluziile expuse în hotărârile contestate sunt eronate, contrare circumstanţelor de fapt din speţă şi normelor de drept aplicabile raportului juridic litigios. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Nicolae Vivat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Nicolae Vivat, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Nicolae Vivat ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul lui Nicolae Vivat se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan