2ra-3155/13 — Repararea prejudiciului moral

prima instanţă: Panov A. dosarul nr.2ra-3155/13 DECIZIE 11 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu, Ion Arhiliuc, Elena Covalenco şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bass Iuri împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2012, prin care acţiunea s-a admis parţial c o n s t a t ă La 02 noiembrie 2011 Bass Iuri a depus la judecătoria Rîşcani mun.

Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului moral. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Bass Iuri a indicat că din luna septembrie 2000 este pensionar pentru vechime în muncă conform Legii cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor şi persoanelor din corpul de comandă a trupelor organelor afacerilor interne. La 27 septembrie 2003 a acţionat Ministerul Afacerilor Interne în judecată în vederea recalculării pensiei şi încasării diferenţei acesteia şi pricina s-a judecat în instanţele judecătoreşti până la 29 noiembrie 2010. Consideră reclamantul Bass Iuri că i-a fost încălcat dreptul la judecarea pricinii în termen rezonabil.

La 20 mai 2011 s-a adresat Curţii Europene pentru Drepturile Omului cu cerere în care a invocat încălcarea termenului rezonabil şi prin nota din 29 septembrie 2011 i s-a comunicat că este în drept să se adreseze în instanţele naţionale. Cere reclamantul Bass Iuri încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei. Prin încheierea din 23 noiembrie 2011 judecătoria Rîşcani mun. Chişinău a strămutat pricina spre judecare la Curtea de Apel Chişinău conform competenţei. Curtea de Apel Chişinău prin hotărârea din 28 februarie 2012 a admis acţiunea parţial. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Bass Iuri prejudiciul moral în sumă de 8 000 lei, iar în rest pretenţiile au fost respinse.

La 17 iulie 2013 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2012, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. În motivarea recursului Ministerul Finanţelor a indicat că prima instanţă a aplicat eronat normele de drept material. 1 A mai indicat că cu hotărârea a făcut cunoştinţă la 24 iunie 2013. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificând argumentele invocate de către Ministerul Finanţelor în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat necesită să fie respins ca tardiv din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi (2) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricinii rezultă că Bass Iuri a sesizat instanţa judecătorească cu prezenta cerere de chemare în judecată la 02 noiembrie 2011. Curtea de Apel Chişinău prin citaţiile din 20 decembrie 2011, 10 ianuarie 2012, 31 ianuarie 2012 şi 21 februarie 2012 a comunicat Ministerului Finanţelor, inclusiv prin fax despre data, locul şi ora şedinţei de judecată (f. d. 38, 39; 41; 43, 44-45).

Dat fiind că Ministerul Finanţelor nu a asigurat prezenţa reprezentantului în şedinţa de judecată, prima instanţă a dispus examinarea pricinii în lipsa acestuia. La 03 martie 2012 Curtea de Apel Chişinău a trimis în adresa Ministerului Finanţelor copia hotărârii integrale. Deşi hotărârea Curţii de Apel Chişinău a fost trimisă la 03 martie 2012, Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva acesteia la 17 iulie 2013, adică peste 16 luni şi 14 zile. Argumentele Ministerului Finanţelor că cu hotărârea primei instanţe a făcut cunoştinţă numai la 24 iunie 2013 nu pot fi reţinute din următoarele motive. Curtea de Apel Chişinău a comunicat Ministerului Finanţelor despre procesul pendinte în repetate rânduri, inclusiv prin fax.

Probe că citaţiile şi copia hotărârii trimise nu au fost recepţionate Ministerul Finanţelor nu a prezentat. Prin urmare, afirmaţiile invocate de recurent în acest sens poartă caracter declarativ. Articolul 56 alin. (3) Codul de procedură civilă prevede că participanţii la proces sunt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale, iar articolul 61 alin. (1) că instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Din sensul normei de drept citate rezultă că pe durata întregului proces, părţile sunt obligate să se intereseze de soarta dosarului.

Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanţă (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că Ministerul Finanţelor a depus cererea de recurs cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434 Codul de procedură civilă, care este termen de decădere şi nu poate fi restabilit, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 2 ajunge la concluzia de a respinge recursul ca tardiv fără a se pronunţa în privinţa fondului.

Or, admiterea recursului depus peste termenul limită ar încălca principiul securităţii raporturilor juridice, dreptul lui Bass Iuri la un proces echitabil şi ar duce în mod inevitabil la o nouă condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (hotărârile CtEDO din 13 iunie 2006, 14 noiembrie 2006 şi 15 ianuarie 2008 adoptate la cererile lui Istrate, Melnic şi Ceachir împotriva Moldovei). În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor ca fiind depus tardiv. Decizia este irevocabilă de la data emiterii.

Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Ion Arhiliuc Elena Covalenco Sveatoslav Moldovan 3