- Dosarul nr.
- 2ra-1851/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 11 septembrie 2013
- Părțile
- Pîrnău Mihail vs. Ţurcan Vitalie
- Pe scurt
- Contractul de împrumut, dobînda în baza contractului de împrumut
2ra-1851/13 — Încasarea datoriei
prima instanţă V. Stihi dosarul nr.2ra-1851/13 instanţa de apel T. Duca A. Albu S. Procopciuc DECIZIE 11 septembrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima, Iuliana Oprea Tatiana Vieru, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Mihail Pîrnău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Pîrnău împotriva lui Vitalie Ţurcan cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 ianuarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Mihail Pîrnău, admis apelul declarat de către Vitalie Ţurcan, casată hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 17 aprilie 2012 şi emisă o nouă hotărâre de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă: La 06 septembrie 2011, Mihail Pîrnău a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Ţurcan cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul Mihail Pîrnău a indicat că la 04 februarie 2009 a dat cu împrumut lui Vitalie Ţurcan suma de 1300 Euro, pe termen de 6 luni, cu dobândă de 5% lunar. Pârâtul a restituit parţial suma împrumutată, restanţa constituind 400 euro. Vitalie Ţurcan n-a achitat nimic cu drept de dobândă. La 07 octombrie 2010 pârâtului i-a expediat o somaţie de plată, prin care a solicitat imediat şi necondiţionat achitarea întregii datorii. Somaţia a fost recepţionată la 18 octombrie 2010, însă a fost lăsată fără răspuns.
Conform situaţiei din 04 august 2011 datoria totală a pârâtului constituia 1156,4 euro (400 euro – datoria nerestituită, 600 euro – dobândă calculată pentru perioada 04 februarie 2009 – 04 august 2011, 126,54 euro – dobândă de întârziere pentru perioada 04 august 2009 – 04 august 2011). În drept şi-a întemeiat acţiunea pe art. 876 alin. (1), 512 alin. (1), 513 alin. (1), 514, 572, 602 alin. (1), 619 alin (2), 585, 871 alin. (1), 872 alin. (1) şi 619 Codul civil. Cere Mihail Pîrnău încasarea de la Vitalie Ţurcan a sumei de 400 euro cu titlu de datorie, 600 euro cu titlu de dobândă, 126,54 euro cu titlu de dobânda de întârziere, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Pe parcursul judecării pricinii Mihail Pîrnău a depus o cerere de completare a cererii de chemare în judecată, indicând că împrumutul a fost oferit la 04 februarie 1 2009, potrivit recipisei, în valoare de 1300 euro, cu o dobândă de 5% lunar, pentru perioadă de şase luni.
La 12 octombrie 2009 pârâtul Vitalie Ţurcan a restituit suma de 400 euro, păstrând o restanţă de 900 euro. Astfel dobânda pentru perioada dintre 04 februarie 2009 – 12 octombrie 2009 constituie 520 euro. La 02 decembrie 2009 Vitalie Ţurcan a mai restituit suma de 500 euro, păstrând o restanţă de 400 euro. Astfel dobânda pentru perioada dintre 12 octombrie 2009 – 02 februarie 2009 constituie 90 euro. Mai susţine că din 02 decembrie 2009 şi până la 12 martie 2012 Vitalie Ţurcan nu a achitat datoria de 400 euro, astfel dobânda pentru perioada dintre 02 decembrie 2009 – 12 martie 2012 constituie 540 euro. Astfel, consideră că pârâtul îi datorează la data de 13 martie 2012 dobânda totală de 1550 euro, precum şi dobânda de întârziere în mărime de 205 euro.
Indică că a suportat cheltuieli de judecată în sumă de 5000 lei, care consideră că urmează a fi încasate de la pârât. Prin urmare, solicită Mihail Pîrnău încasarea de la Vitalie Ţurcan a datoriei în sumă de 400 euro, 1550 euro cu titlu de dobândă, 205 euro dobânda de întârziere şi cheltuielile de judecată exprimate prin taxa de stat achitată şi onorariul avocatului în mărime de 5000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 17 aprilie 2012 acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat de la Vitalie Ţurcan în beneficiul lui Mihail Pîrnău suma de 400 euro cu titlu de împrumut, suma de 600 euro cu titlu de dobândă pentru perioada 04 februarie 2009 – 02 august 2011, suma de 205 euro cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 05 august 2009 – 12 martie 2012, precum şi cheltuielile de judecată în sumă de 2540 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013 apelul declarat de către Mihail Pîrnău a fost respins, iar apelul declarat de către Vitalie Ţurcan admis, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre de admitere parţială a acţiunii. A fost încasat de la Vitalie Ţurcan în beneficiul Lui Mihail Pîrnău 232 euro, din care suma de 100 euro cu titlu de datorie, suma de 54,96 euro cu titlu de dobândă şi suma de 77,75 euro cu titlu de dobândă de întârziere, precum şi cheltuielile de judecată în mărime de 326 lei. La 01 aprilie 2013, în termenul prevăzut de lege, Mihail Pîrnău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii, sau trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.
Recurentul Mihail Pîrnău, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanţelor de judecată, deoarece instanţele au aplicat eronat normele de drept material, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a aplicat în mod eronat legea, a apreciat arbitrar probele prezentate. Indică că unicul temei de respingere a pretenţiilor a fost faptul că nu a fost prezentat originalul recipisei cu toate că autenticitatea acesteia nu a fost negată pertinent. Mai mult recipisa a fost prezentată în original în prima instanţă şi copia a fost acceptată de către instanţa de judecată. De asemenea, indică că instanţa de apel face concluzii contradictorii, pe de o parte nu admite recipisa în calitate de probă, iar pe de altă parte încasează dobânda 2 în sumă de 54,96 euro, care conform legii se calculează dacă a fost prevăzută de contract.
Susţine că deţine originalul recipisei pe care o poate prezenta instanţei de judecată. Mai mult, instanţa de apel nu a dat răspuns la toate argumentele invocate în apel. Prin referinţa din 23 mai 2013 Vitalie Ţurcan a solicitat declararea recursului lui Mihail Pîrnău ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Prin scrisoarea din 25 februarie 2013 Curtea de Apel Bălţi a expediat părţilor copia deciziei din 22 ianuarie 2013, iar conform avizelor de recepţie la 01 martie 2013 părţile au primit decizia instanţei de apel, ca la 01 aprilie 2013, adică în termenul prevăzut de lege Mihail Pîrnău a declarat recurs.
În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 24 iulie 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel.
Concluzia deciziei instanţei de apel despre necesitatea admiterii parţiale a acţiunii este justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, în conformitate cu art.130 Cod de procedură civilă. Din actele pricinii s-a stabilit că la 04 februarie 2009 părţile au încheiat un contract de împrumut, conform căruia Mihail Pîrnău i-a împrumutat lui Vitalie Ţurcan suma de 1300 Euro cu dobînda de 5% lunar, pe un termen de 6 luni, fapt ce rezultă din copia recipisei anexată la actele pricinii. În conformitate cu art. 138 alin. (4) Codul de procedură civilă, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului.
Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri cînd instanţa consideră necesară prezentarea originalului. Reieşind din norma procedurală enunţată Colegiul civil, comercial al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a reţinut că recipisa din 04 februarie 2009 este în xerocopie şi nu poate servi drept probă pertinentă pentru admiterea acţiunii, iar recurentul-reclamant nu a confirmat prin probe suma împrumutului şi nici nu a prezentat pe parcursul judecării pricinii originalul recipisei din 04 februarie 2009. S-a mai stabilit că intimatul Vitalie Ţurcan a recunoscut că a împrumutat de la Mihail Pîrnău suma de 1000 euro.
La 12 octombrie 2009 intimatul Vitalie 3 Ţurcan a achitat lui Mihail Pîrnău suma de 400 euro, iar la 02 decembrie 2009 a achitat încă suma de 500 euro. Astfel, intimatul din suma de 1000 euro a restituit suma de 900 euro, recunoscând o datorie de împrumut în sumă de 100 euro. La 07 octombrie 2010 Mihail Pîrnău i-a expediat lui Vitalie Ţurcan o somaţie de plată, pe care ultimul a recepţionat-o la 13 octombrie 2010. De asemenea, intimatul în cadrul examinării pricinii a negat semnarea recipisei din 04 februarie 2009 şi susţine că nu a împrumutat suma de 1300 Euro. În conformitate cu art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
Aşa dar, confirmarea împrumutului de 1300 euro nu este probată de recurent, pe când faptul restituirii împrumutului în sumă de 900 euro este conformată prin recipisele de restituire a datoriei din 12 octombrie 2009 şi din 02 octombrie 2009 (f. d. 126-127). Reieşind din cele expuse, instanţa de recurs consideră că instanţa de apel în conformitate cu art. 212 alin. (3) Codul de procedură civilă la emiterea deciziei contestate corect s-a bazat pe recunoaşterea acţiunii de către intimatul Vitalie Ţurcan, şi anume a împrumutului de 1000 euro şi recunoaşterii de către acesta a datoriei restante de 100 euro. Conform art. 572 Codul civil, temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit.
În cazul în care nu execută obligaţia, debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedeşte că neexecutarea obligaţiei nu-i este imputabilă. Neexecutarea include orice încălcare a obligaţiilor inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă, conform art. 602 al. (1) şi al. (2) Codul civil. Conform art. 867 alin. (1) Codul civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. În speţa dată contractul de împrumut este recunoscut e intimatul Vitalie Ţurcan şi are forţă obligatorie pentru părţile contractante, acestea fiind obligate să respecte prevederile incluse în contract.
Prin urmare, Vitaşie Ţurcan recunoaşte că n-a respectat expres prevederile legale enunţate şi la caz, întemeiat şi legal instanţa de apel a încasat de la ultimul în beneficiul recurentului Mihail Pîrnău datoria restantă a împrumutului în sumă de 100 Euro. Conform art. 869 alin. (1) Codul civil, în baza contractului de împrumut, părţile pot prevedea şi plata unei dobînzi, care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei. Conform art. 872 alin. (1) Codul civil, în cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere pentru întreaga sumă datorată o dobîndă în mărimea prevăzută la art.619 dacă legea sau contractul nu prevede altfel.
4 Conform art. 619 alin. (1) Codul civil, obligaţiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Dobînda de întîrziere reprezintă 5% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus. De asemenea, instanţa de recurs consideră că instanţa de apel temeinic şi legal a încasat de la intimatul-pîrît în cazul neexecutării condiţiilor contractuale de rambursare a împrumutului după expirarea termenului de 30 zile de la data înaintării cererii de rambursare a împrumutului, adică din 04 august 2009 pînă la 12 martie 2012 o dobîndă în sumă de 54,96 Euro. Astfel, instanţa de apel corect a admis parţial pretenţia recurentului Mihail Ţurcan cu privire la încasarea dobînzii de întîrziere şi just a calculat cuantumul dobînzii de întîrziere pentru perioada menţionată mai sus în mărime de 77,75 Euro.
Sub acest aspect criticile formulate de recurentul Mihail Pîrnău precum că contractul de împrumut (recipisa) din 04 ianuarie 2009 cu suma împrumutului de 1300 Euro a fost semnată de ambele părţi nu pot fi reţinute. Faţă de cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că instanţa de apel a creat părţilor condiţii obiective pentru realizarea drepturilor sale procedurale, ambele părţi au fost auzite, decizia instanţei de apel în cazul dat a fost motivată. Condiţiile procedurale privind motivarea hotărârii sunt îndeplinite chiar dacă nu s-a răspuns expres fiecărui argument invocat de Mihail Pîrnău, fiind suficient ca din întregul deciziei să rezulte că s-a răspuns tuturor argumentelor în mod implicit, prin raţionamente logice.
În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a enunţat că, „o funcţie subsecventă a deciziei motivate este de a demonstra părţilor că au fost auzite.
Mai mult, o decizie motivată acordă uneia dintre părţi posibilitatea contestării acesteia, precum şi posibilitatea revizuirii deciziei de către instanţa de recurs (cauza Suminem contra Finlandei, nr. 37801/907, §37, din 01 iulie 2003, cauza Şarban contra Moldovei, nr. 3456/05 din 04 octombrie 2005 şi cauza Flux contra Moldovei, nr. 287002/03 din 20 noiembrie 2007) . Conform celor enunţate nu pot fi reţinute argumentele recurentului precum că instanţa de apel a aplicat şi interpretat eronat normele de drept material şi procedural la soluţionarea litigiului din speţa dată şi că a emis o decizie contradictorie, deoarece afirmaţiile recurentului sunt greşite şi declarative, cu atât mai mult că au constituit obiect de studiu la soluţionarea litigiului nominalizat în instanţa de apel.
Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: 5 Se respinge recursul declarat de către Mihail Pîrnău. Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Pîrnău împotriva lui Vitalie Ţurcan cu privire la încasarea datoriei.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Tatiana Vieru Ion Corolevschi 6