3rh-118/13 — Contestarea actului administrativ

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 3rh-118/13 Judecător: L.Bulgac Curtea Supremă de Justiţie Judecători: V.Doagă, N.Clima, Iu.Şumcov, I.Corolevschi, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Nicolae Clima, TatianaVieru, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Casa Naţională de Asigurări Sociale, în pricina de contencios administrativ iniţiată la cererea depusă de Rodica Căldare către Ministerul Afacerilor Interne şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, cu privire la obligarea de a stabili şi achita indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului şi încasarea a sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 15 mai 2013, CONSTATĂ : La 27 septembrie 2012, Rodica Căldare s-a adresat cu o acţiune către Ministerul Afacerilor Interne şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, solicitînd repunerea acţiunii în termen, obligarea pîrîţilor să prezinte instanţei toate actele necesare pentru examinarea litigiului dat, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să stabilească şi să achite reclamantei indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, în cuantum de 30% din baza de calcul stabilită, cît şi încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne a sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea pretenţiilor înaintate reclamanta a invocat că, din anul 2010, activează în funcţia de şef de bibliotecă în unitatea militară 2006 a Departamentului Trupelor de Carabinieri din mun. Chişinău, din cadrul MAI. Din căsătoria înregistrată cu Igor Căldare la 19 octombrie 2008, reclamanta a născut un copil - Bianca Căldare, anul naşterii 17 iulie 2011. Prin ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr.128ef din 23 septembrie 2011, reclamantei i s-a acordat concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, începînd cu 26 septembrie 2011. La 16 august 2012, reclamanta s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne cu o cerere, prin care a solicitat achitarea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, însă cererea respectivă a fost respinsă ca tardivă.

1 Menţionează reclamanta că, potrivit art. 124 alin. (l) şi (2) din Codul muncii, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii - 70 de zile calendaristice), plătinduli-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art. 123 alin. (2). În baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la alin. (l), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, cu achitarea indemnizaţiei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform art. 27 alin. (1) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, indemnizaţia poate fi solicitată în baza actelor justificative. Astfel, consideră reclamata neîntemeiat refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a achita indemnizaţia solicitată de reclamantă, or, la caz, documente justificate sunt certificatul de naştere a copilului şi cererea reclamantei privind acordarea concediului parţial plătit, iar dreptul de solicitare a indemnizaţiei respective apare din momentul în care a fost acordat acest concediu, fapt ce rezultă din dispoziţia art. 124 alin. (3) din Codul muncii, care prevede, că concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit integral sau pe părţi în orice timp, pînă cînd copilul va împlini vîrsta de 3 ani.

Reclamantei i-a fost acordat concediu pentru îngrijirea copilului în baza ordinului din 23 septembrie 2011, astfel termenul de solicitare a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului nu este omis. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind obligat Ministerul Afacerilor Interne să stabilească, să calculeze şi să achite reclamantei Rodica Căldare îndemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, în cuantum de 30% din baza de calcul stabilită conform art. 18 din Legea privind îndemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, începînd cu 26 septembrie 2011. În rest, acţiunea a fost respinsă.

Considerînd ilegală hotărîrea instanţei de fond, la 18 ianuarie 2013, Ministerului Afacerilor Interne a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2012, cu pronunţarea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 mai 2013, recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne a fost admis, casată hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2012 şi emisă o hotărîre nouă prin care a fost obligată Casa Naţională de Asigurări Sociale să achite reclamantei Căldare Rodica îndemnizaţia lunară pentru creşterea copilului în cuantum de 30 % din baza de calcul stabilită conform art. 18 din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.

În rest acţiunea a fost respinsă. La 24.06.2013 Casa Naţională de Asigurări Sociale a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 15 mai 2013, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei revizuite şi reţinerea cauzei pentru examinare în ordine de recurs. 2 În susţinerea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la art. 449 lit. c) CPC. În special, revizuentul a menţionat că, la examinarea pricinii civile în cauză, Casa Naţională de Asigurări Sociale nu a avut calitate de parte în proces, însă prin decizia instanţei de recurs, CNAS a fost obligată de a achita lui Căldare Rodica indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului minor. Astfel, instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanei care nu a fost implicată în proces, fiind lipsită de dreptul la apărare.

Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. Potrivit art. 452 alin. (2) CPC, dezbaterile sînt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat.

Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 24.06.2013, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 15.05.2013 şi temei de revizuire invocă lit. c) art. 449 CPC. Colegiul remarcă că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) CPC, poate fi posibilă doar cu condiţia că prin hotărîrea sau decizia emisă, instanţa s-a expus în privinţa drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanţi, lezîndu-le astfel în drepturi – fapt ce urmează a fi confirmat în instanţa de judecată prin prezentarea probelor.

În cererea de revizuire s-a indicat că temei pentru a revizui decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 15 mai 2013 constituie faptul că, prin această decizie, se aduce atingere drepturilor CNAS, care nu a fost parte în proces. Atunci cînd se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) CPC, instanţa de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe 3 pertinente şi concludente, iar instanţa urmează să constate dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi. La caz, Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost atrasă în proces în calitate de pîrît, a participat în proces în instanţa de fond şi şi-a susţinut poziţia în cadrul examinării acestuia vis-a-vis de obiectul litigiului.

Faptul că instanţa de recurs a adoptat o soluţie nouă şi a dispus încasării de la revizuent a indemnizaţiei, chiar dacă reclamanta nu a formulat expres încasarea anume de la el a acesteia, nu constituie temei de revizuire. Or, instanţa de recurs a adoptat soluţia revizuită prin prisma faptului că instanţa de fond nu a aplicat legea care trebuia, însă aspectele de procedură au fost respectate, CNAS fiind atrasă în proces în calitate de pîrît. Astfel, Colegiul conchide că revizuentul nu a confirmat instanţei de judecată existenţa temeiurilor prevăzute la art.449 lit. c) CPC – faptul că instanţa s-a expus în privinţa drepturilor sale, însă el nu a fost atras în proces. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC.

Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe revizuientul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată, iar circumstanţele invocate de revizuent nu pot influenţa soluţia adoptată. Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. Instanţa de revizuire reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

4 În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, DISPUNE: Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Casa Naţională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 15 mai 2013, în pricina de contencios administrativ iniţiată la cererea depusă de Rodica Căldare către Ministerul Afacerilor Interne şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, cu privire la obligarea de a stabili şi achita indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului şi încasarea a sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Tatiana Vieru Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5