2ra-2983/13 — Recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut

prima instanţă L. Gafton dosarul nr.2ra-2983/13 instanţa de apel D. Manole E. Fistican N. Traciuc ÎNCHEIERE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Artina Furdui, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Artinei Furdui împotriva lui Călin Furdui cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de Artina Furdui şi Călin Furdui şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 17 mai 2011, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 12 noiembrie 2009, Artina Furdui a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Călin Furdui cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut.

În motivarea acţiunii reclamanta Artina Furdui a indicat că pârâtul Călin Furdui este fostul ei soţ şi că după desfacerea căsătoriei ultimul în familie nu s-a mai întors şi împreună nu au mai locuit. La 23 septembrie 1997 Călin Furdui şi-a întemeiat o nouă familie, cu care actualmente locuieşte în raionul Făleşti. Cu ea şi copii din prima căsătorie nu întreţine nici o legătură. Necătînd la faptul că pârâtul nu locuieşte în apartament în care a locuit cu familia sa nr. 215 situat pe bd. Dacia, 50, mun. Chişinău, nu achită serviciile comunale şi nu-şi onorează nici o obligaţie în acest sens, motiv din care a determinat-o să se adreseze în instanţa de judecată cu prezenta acţiune. Prin urmare, solicită Artina Furdui recunoaşterea lui Călin Furdui cu dreptul pierdut la spaţiu locativ.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 17 mai 2011 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013 au fost respinse apelurile declarate de Artina Furdui şi Călin Furdui şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. La 05 iulie 2013, în termenul prevăzut de lege, Artina Furdui a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea 1 deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului Artina Furdui a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, deoarece concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre şi concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constate şi elucidate pe deplin, instanţele au interpretat eronat legea.

Instanţa de apel nu a argumentat motivele respingerii cererii de apel. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 28 august 2013, Călin Furdui a depus referinţă în care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel pe care o consideră întemeiată şi legală.

În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul judecătorului raportor şi verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de către Artina Furdui în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) acelaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit.a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art.440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire la fondul recursului. 2 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedura civilă, fără a se examina temeinicia lor.

Argumentele invocate de Artina Furdui se referă la circumstanţele de fapt poartă caracter declarativ şi nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Recursul exercitat împotriva actelor de dispoziţie ale curţilor de apel are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că argumentele recursului declarat de Artina Furdui sunt similare celor invocate în prima instanţă şi instanţa de apel, cărora instanţele de judecată le-a dat o apreciere corectă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Artina Furdui inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 art.433 lit. a) şi art.440 alin.(1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Artinei Furdui se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi 3