2ra-1834/13 — Revendicarea bunului din posesia străină

prima instanţă: V. Ghedreuţan dosarul nr. 2ra-1834/13 instanţa de apel: T. Duca, St. Procopciuc, A. Albu DECIZIE 04 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Tatiana Vieru Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Angela Scutelnic, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Scutelnic împotriva lui Nicolae Cucereavîi cu privire la revendicarea bunului din posesie străină, recuperarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 29 ianuarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Angela Scutelnic şi menţinută hotărârea Judecătoriei Drochia din 21 august 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 23 decembrie 2011 Scutelnic Angela a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cucereavîi Nicolae cu privire la revendicarea bunului din posesie străină, repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii a indicat că la 08 mai 2007 a cumpărat în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, casa de locuit şi anexele aferente acesteia amplasate în intravilanul satului Gribova, r. Drochia, nr. cadastral 3619300452 şi terenul agricol cu suprafaţa de 0,1617 ha, amplasat în extravilanul s. Gribova, r. Drochia nr. cadastral 3619300453. Susţine că a plecat peste hotare, iar proprietarul terenului învecinat, Nicolae Cucereavîi, în absenţa sa a ocupat şi prelucrează samavolnic terenul ei, iar cererinţele sale în vederea eliberării terenului au rămas fără satisfacere. Solicită obligarea lui Cucereavîi Nicolae de a elibera terenul agricol cu suprafaţa de 0,1617 ha, amplasat în extravilanul s. Gribova, r. Drochia, nr. cadastral 3619300453, recuperarea prejudiciului material şi moral în mărime de 20000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 21 august 2012 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 29 ianuarie 2013 a fost respins apelul declarat de către Scutelnic Angela şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 02 aprilie 2013 Scutelnic Angela a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de a apel şi remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecători. 1 În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărârile judecătoreşti emise pe marginea pricinii în cauză, considerând că concluziile instanţelor de judecată sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cauza fiind examinată neobiectiv şi unilateral, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

În susţinerea poziţiei sale, invocă jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie, potrivit căreia dreptul la un proces echitabil prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivată, motivarea fiind o parte a hotărârii în care instanţa judecătorească îşi expune concluziile, iar potrivit art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dreptul la un proces echitabil specifică că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil. Menţionează că instanţa de apel nu a motivat soluţia de respingere a apelului, ci a reprodus în textul deciziei textul actului nr. 85 din 12 iulie 2012 al Primăriei s. Gribova, r. Drochia, fiind astfel încălcate prevederile art. 130 CPC.

Susţine că contrar jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie, instanţele inferioare au reţinut doar probele şi argumentele părţii intimate în folosul căreia s-a adoptat hotărârea. Invocă că la examinarea pricinii în ordine de apel, Primăria s. Gribova r. Drochia, în lipsa statului de parte pe procesul în cauză, a prezentat instanţei actul nr. 69 din 23 mai 2012, în care este indicat că o oarecare comisie a stabilit că dânsa potrivit contractului de vânzare cumpărare nu poate pretinde la terenul litigios, fapt ce implică la caz încălcarea drepturilor sale procesuale. Consideră că instanţa de apel, cu referire la art. 130 CPC urma să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale în vederea admiterii unor probe şi respingerii altor probe, or, administrarea probelor nu a fost efectuată nici în instanţa de fond, nici în instanţa de apel.

Susţine că deşi instanţa a admis demersul său din 21 martie 2012 în vederea efectuării unui act de către Comisia Primăriei s. Gribova, r. Drochia în vederea efectuării constatărilor în teren a lotului înregistrat pe numele său conform planului schemă anexat la contractul de vânzare-cumpărare, acesta a rămas fără realizare, instanţa neinsistând la efectuarea acestuia, or pentru justa şi rapida soluţionare a cauzei, instanţa urma să dispună de pârghii legale suficiente pentru reclamarea acestui act.

Indică că nici demersul său din 19 iunie 2012 prin care a solicitat de la Primăria s. Gribova, r. Drochia copia deciziei cu privire la repartizarea în proprietatea privată a lui Nicolae Cucereavîi a lotului aferent cu suprafaţa de 0,18 ha amplasat în teritoriul s. Gribova, r. Drochia, schema amplasării în teritoriu a acestui lot conform planului general pe sat efectuat de Institutul de Proiectare, copia deciziei Primăriei s. Gribova r. Drochia cu privire la repartizarea în proprietate privată lui Nicolae Cucereavîi a lotului aferent cu suprafaţa de 0,12 ha amplasat în teritoriul s. Gribova, r. Drochia şi schema amplasării în teritoriu a acestui lot conform planului general pe sat efectuat de Institutul de Proiectare, nu a fost satisfăcut, instanţa de judecată neinsistând asupra executării încheierii prin care a fost admis demersul dat.

Mai mult că s-a adresat Oficiului Cadastral Teritorial Drochia la 19 iunie 2012 cu demers, şi ca răspuns i s-a comunicat că careva terenuri cu suprafaţa de 0,18 ha şi 0,12 ha din s. Gribova r. Drochia nu sunt înregistrate după Nicolae Cucereavîi. 2 Afirmă, că Primăria s. Gribova r. Drochia în lipsa statului de parte în proces a prezentat referinţă, la care a anexat un se de documente, care au fost primite şi puse la baza motivării hotărârii de către instanţele inferioare, iar la baza soluţiei la care au ajuns, instanţe inferioare s-au axat pe o singură probă, atribuindu-i în mod ilegal intimatului un teren care-i aparţine cu drept de proprietate.

La fel indică că instanţa de fond a constatat că Cucereavîi Nicolae posedă şi deţine drept de proprietate asupra bunului litigios, pe când instanţa de apel a constatat că dreptul de proprietate îi aparţine ei, însă nu a fost demonstrată posesia ilegală de către Cucereavîi Nicolae a acestui bun, fapt ce implică la caz că constatările instanţei de apel sunt în contradicţie cu constatările primei instanţe. Consideră că prin hotărârile judecătoreşti emise i-a fost încălcat dreptul de proprietate privată, garantat de art. 46 al Constituţiei RM, or, instanţa de apel a constatat într-un mod ambiguu că terenul ce-i aparţine şi terenul lui Cucereavîi Nicolae nu se învecinează. Insistă că decizia instanţei de apel a recepţionat-o la 19 martie 2013, pe când pronunţarea acesteia a avut loc la 29 ianuarie 2013, fapt ce implică la caz încălcarea prevederilor art. 389 CPC.

La data de 22 aprilie 2013, Scutelnic Angela a depus recurs suplimentar, în motivarea căruia a invocat că, instanţele inferioare nu au examinat cauza obiectiv şi sub toate aspecte, nu au dat apreciere tuturor probelor prezentate şi astfel, nu au dat nici o apreciere faptului că Cucereavîi Nicolae a recunoscut, în cadrul examinării cauzei în prima instanţă că lotul în litigiu aparţine dînsei şi că lotul respectiv se află în mijlocul terenului lui şi de asemenea că lotul de teren a fost prelucrat de intimat în toată perioada cît dînsa se afla peste hotarele Republicii Moldova.. Astfel, insistă că atît prin recursul iniţial, cît şi prin recursul suplimentar a invocat suficiente argumente care invocă asupra ilegalităţii şi netemeiniciei hotărîrilor judecătoreşti, iar concluziile instanţelor sunt bazate pe o apreciere şi interpretare eronată a probelor din dosar.

La data de 29 august 2013, Scutelnic Angela a mai depus un recurs suplimentar prin acre a menţionat că de fapt intimatul, Cucereavîi Nicolae locuieşte în gospodăria rămasă ca moştenire de la fratele său Cucereavîi Viorel, care a decedat la data de 22 noiembrie 1997, pe cînd Primăria s.Gribova, r-nul Drochia, nefiind parte a procesului, a prezentat instanţei copia titlului provizoriu ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune şi beneficiere funciară a Cucereavîi Nicolae asupra terenului în litigiu, eliberat prin decizia Primăriei nr. 25 la 15 mai 1996, fapt ce în plus indică că actul menţionat este ilegal. Mai mult că Cucereavîi Nicolae s-a adresat la biroul notarial şi a primit certificatul de moştenitor nr. 7966 al averii succesorale a fratelui său Cucereavîi Viorel la 07 noiembrie 2003. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei rezultă că copia decizie instanţei de apel din 29 ianuarie 2013, a fost expediată în adresa recurentei la data de 15 martie 013 şi recepţionată de ultima la data de 20 martie 2013, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f.d. 126). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 02 aprilie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 3 Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Cucereavîi Nicolae, Scutelnic Angela a solicitat obligarea lui Cucereavîi Nicolae de a elibera terenul agricol cu suprafaţa de 0,1617 ha, amplasat în extravilanul s. Gribova, r. Drochia, nr. cadastral 3619300453 acre-i aparţine cu drept de proprietate, recuperarea prejudiciului material şi prejudiciului moral în mărime de 20000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia, în acest sens considerând că Cucereavîi Nicolae nu a ocupat abuziv lotul de teren care aparţine Angelei Scutelnic, reţinînd în acest sens că terenul la care pretinde ultima aparţine în proprietatea familiei Cucereavîi Nicolae integral din anul 1992 pînă în prezent cu destinaţie teren aferent casei de locuit. La fel, prima instanţă a conchis că în perioada anilor 1992-2012, terenul menţionat nu a fost înstrăinat, separat, deposedat, pe cînd Scutelnic Angela de trei ani abuzează de terenul aferent casei a lui Cucereavîi Nicolae Judecând apelul declarat de către Scutelnic Angela, instanţa de apel a găsit necesar de a-l respinge şi a menţine hotărârea primei instanţe, considerând că aceasta este întemeiată şi legală.

În susţinerea soluţiei date, instanţa de apel a conchis că la caz nu au fost prezente probe care ar demonstra că terenul litigios se află în posesia lui Czcereavîi Nicolae, prin urmare, nefiind confirmată calitatea procesuală pasivă a intimatului-pîrîtului Cucereavîi Nicolae prin prisma art. 374 alin.(1) Cod civil.

La caz, instanţa de recurs constată, însă, decizia instanţei de apel este una nemotivată, iar concluziile instanţei de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretenţiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul existent la dosar, precum şi normelor de drept ce reglementează acest aspect, fapt ce contravine prevederilor art. 239 CPC şi art. 241 alin. (5) CPC, Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de apel de către participanţii la proces.

Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din specificul obiectului acţiunii în cauză, instanţa de recurs reţine că contrar acestor prevederi, instanţa de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra 4 circumstanţelor pricinii, referindu-se în mod selectiv la unele constatări reţinute la adoptarea hotărârii de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză. În situaţia dată, reieşind din specificul acţiunii, instanţa de recurs consideră că la judecarea cauzei era necesară verificarea legalităţii hotărârii primei instanţe, cât şi obiectului litigiului atât în baza argumentelor invocate de apelant, cât şi conform cadrului legal ce guvernează raportul juridic supus judecării.

Mai mult, se constată că instanţa de apel a adoptat decizia de respingere a apelului declarat de către Scutelnic Angela fără a se pronunţa asupra argumentelor formulate în cererea de apel. Astfel, unul din motivele invocate în cerere de apel, la care a insistat Angela Scutelnic a fost faptul că prima instanţă a admis în calitate de probe înscrisuri prezentate de către Primăria s. Gribova, r-nul Drochia, care de altfel nici nu a fost nici parte în proces, iar actele prezentate de aceasta au fost puse la baza emiterii hotărîrii. Pe când aceste circumstanţe au fost ignorate de către instanţa de apel însă urmau a fi examinate în cumul cu alte probe materiale, or anume cele constatate de către Primăria sat.

Gribova prin actul de examinare a conflictului dintre Scutelnic Angela şi Cucereavîi Nicolai din 12 iulie 2012 a constituit temei de respingerea acţiunii înaintate de Scutelnic Angela. La fel a rămas fără apreciere şi analiză cuvenită de către instanţa de apel şi susţinerile Angelei Scutelnic cu referire la faptul că a solicitat primei instanţe efectuarea constatării în teren a lotului aferent casei de locuit şi a dimensiunilor lui înregistrat pe numele ultimei conform planului cadastral, deşi a fost admis demersul în sensul invocat, însă nu a fost executat în modul stabilit. Or, pentru soluţionarea legală şi justă a litigiului instant urma să ţină seama de prevederile art. 148 CPC, care stipulează că, pentru elucidarea unor aspecte care cer cunoştinţe speciale, judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu şi să dispună numirea unei expertize tehnice.

Mi mult decît atît, din răspunsul Oficiului Cadastral Teritorial Drochia rezultă că terenuri cu destinaţia sub construcţie de 0,18 ha din intravelanul satului Gribova şi teren cu destinaţia grădini cu suprafaţa de 0,12 ha din extravilanul satului Gribova raionul Drochia nu sunt înregistrate după Cucereavîi Nicolae, pe cînd prima instanţă a constatat că terenurile menţionate î-i aparţin familiei lui Cucereavîi Nicolae integral din anul 1992. Astfel, actele menţionate constituie probe materiale, care trebuie apreciate şi examinate în ansamblu cu alte probe din dosar, conform dispoziţiilor art. 130 alin. (1) şi (2) CPC, însă care au fost neglijate de instanţa de apel, cum de altfel şi argumentele invocate în apel au fost lăsate fără apreciere, fapt ce indică la încălcarea dispoziţiilor aliniatului (5) al art. 373 CPC, care direct stipulează că instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În concluzie, instanţa de recurs reţine că cele descrise incontestabil indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale, ce guvernează raportul juridic în litigiu. În speţă, prezintă relevanţă şi faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieşind din specificul acestui, presupune prin 5 sine lămurirea completă şi pe bază de dovezi certe a situaţiei de fapt şi de drept, care, este diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. În concluzie şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu- şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi. Distinct de cele arătate mai sus, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Scutelnic Angela.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 29 ianuarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Scutelnic împotriva lui Nicolae Cucereavîi cu privire la revendicarea bunului din posesie străină, recuperarea prejudiciului material şi moral, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Tatiana Vieru Tamara Chişca-Doneva 6