2r-577/13 — Recuperarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2r-577/13 prima instanţă: N.Craiu, L. Bulgac, A.Minciuna DECIZIE 04 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Tatiana Vieru examinînd recursul declarat de Tamara Prijilevscaia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Prijilevscaia (Drebot) împotriva lui Nicolai Trăistar, Serghei Şochichiu, Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, notar individual Adelina Florea cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, prin care a fost respinsă cererea de revizuire a Tamarei Prijilevscaia (Drebot), c o n s t a t ă La 02 noiembrie 2005, Tamara Prijilevscaia a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Trăistar, Serghei Şochichiu, Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, notar individual Adelina Florea cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat, că la 24.11.2004, de la Serghei Şochichiu a procurat apartamentul nr. 41 din str. Titulescu, 26, mun. Chişinău, care a fost înregistrat notarial cu numărul 8468. Indică reclamanta că ultimul procurase apartamentul de la Nicolai Trăistar. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 24.11.2004, intrată în vigoare la 10.12.2004, au fost recunoscute nule contractele de vînzare – cumpărare a apartamentului nominalizat încheiat între Nicolai Trăistar şi Serghei Şochichiu la 16.10.2001, autentificat de notarul Adelina Ursu şi înregistrat cu nr. 4685 şi contractul de vînzare – cumpărare a aceluiaşi apartament încheiat între Serghei Şochichiu şi Tamara Prijilevscaia (Drebot).

Astfel, indică reclamanta că părţile au fost aduse în poziţia iniţială prin obligarea Tamarei Prijilevscaia (Drebot) de a transmite lui Nicolai Trăistar apartamentul nr. 41 din str. Titulescu, 26, mun. Chişinău. De asemenea, au fost obligaţi Nicolai Trăistar să-i restituie lui Serghei Şochichiu suma de 4800 dolari SUA şi Serghei Şochichiu să-i restituie reclamantei suma de 6000 dolari SUA. A solicitat Tamara Prijilevscaia (Drebot), aplicarea sechestrului pe imobilul litigios şi suspendarea examinării pricinii, invocînd că pe faptul înstrăinării apartamentului litigios este pornită urmărirea penală şi că pricina civilă nu poate fi examinată pînă la finisarea cauzei penale. Prin încheierea judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 23 martie 2007, cererea de chemare în judecată înaintată de către Tamara Prijilevscaia (Drebot) cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral a fost scoasă de pe rol. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 ianuarie 2013, cererea de recurs a Tamarei Prijilevscaia (Drebot) împotriva încheierii primei instanţe a fost respinsă ca fiind depusă peste termen. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, cererea de revizuire a Tamara Prijilevscaia (Drebot) împotriva deciziei instanţei de recurs a fost respinsă ca inadmisibilă.

La 29 mai 2013, Tamara Prijilevscaia (Drebot) a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, solicitînd admiterea recursului; casarea integrală a încheierii Colegiului Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din 15.05.2013, deciziei Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din 23.01.2013 dosar nr.2r-2785/12 şi încheierii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 23.03.2007, pe dosarul nr.2-81/2007. În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanţa de judecată nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, nu a dovedit circumstanţele considerate ca fiind stabilite, de asemenea concluziile expuse în încheiere sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material şi normele de drept procedural, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost interpretată eronat legea.

Astfel, consideră recurentul că încheierea din 15.05.2013 este arbitrară, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale sale. În special, indică recurenta că la scoaterea de pe rol a cererii sale reconvenţionale nu a fost pusă spre examinare şi anulată încheierea de suspendare a procedurii din 02.06.2006.

De asemenea, menţionează că instanţa nu a citat şi a examinat cererea recurentei în lipsa intimaţilor, care au fost citaţi nu pentru data de 15.05.2013 orele 12:00, dar pentru data de 12.05.2013 orele 12:00, care a fost o zi de duminică şi de sărbătoare a paştelui de blajini, instanţa nu s-a expus asupra rechizitoriului cauzei penale nr.2005428086 care a fost prezentat în şedinţa de judecată din 15.05.2013, precum şi judecătorul Lidia Bulgac nu s-a autorecuzat, pe faptul că anterior s-a expus părerea pe cauza lui Traistar (Daleke) Natalia către Tamara Prijilevscaia (Drebot) în decizia din 30.05.2007 şi încheierea din 13.12.2012.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Tamara Prijilevscaia (Drebot), neîntemeiat şi care urmează a fi respins şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013. În conformitate cu art. 427 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Astfel, s-a constatat că reclamanta, la 24.11.2004, a procurat de la Serghei Şochichiu apartamentul nr. 41 din str. Titulescu, 26, mun. Chişinău, înregistrat notarial cu numărul 8468, pe care ultimul, la rîndul său, îl procurase de la Nicolai Trăistar.

Urmare recunoaşterii nule, prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 24.11.2004, a contractelor de vînzare – cumpărare a apartamentului nominalizat încheiate între Nicolai Trăistar şi Serghei Şochichiu la 16.10.2001, autentificat de notarul Adelina Ursu şi înregistrat cu nr. 4685 şi între Serghei Şochichiu şi Tamara Prijilevscaia (Drebot) la 24.11.2004, înregistrat notarial cu numărul 8468, părţile au fost aduse în poziţia iniţială prin obligarea Tamarei Prijilevscaia (Drebot) de a transmite lui Nicolai Trăistar bunul imobil, iar acesta să- i restituie lui Serghei Şochichiu suma de 4800 dolari SUA, iar Serghei Şochichiu să-i restituie reclamantei suma de 6000 dolari SUA.

Adresîndu-se recurenta la 02 noiembrie 2005, cu cerere reconvenţională, prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 26 octombrie 2005, cerinţele Tamarei Prijilevscaia (Drebot) împotriva lui Nicolai Trăistar, Serghei Şochichiu, Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, notar individual Adelina Florea, au fost separate în procedură aparte şi în continuare instanţele au pronunţat hotărîrile respective. Nefiind de acord cu acestea, Tamara Prijilevscaia (Drebot) a înaintat cerere de revizuire la Curtea de Apel Chişinău, care a fost respinsă. Potrivit prevederilor art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar să învedereze că prima parte a lit. b) din articolul precitat, şi anume „au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului,…”, se aplică doar în cazul în care revizuentul demonstrează că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Din materialele anexate la dosar reiese clar că toate argumentele invocate drept temei de revizuire, nu se încadrează în norma nominalizată supra şi respectiv instanţa corect a respins cererea Tamarei Prijilevscaia (Drebot) ca inadmisibilă.

Această opinie este întemeiată pe următoarele circumstanţe: Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Prin urmare, se reţine că încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău a fost pronunţată la 23.03.2007, Tamara Prijilevscaia (Drebot) însă, a înaintat cererea de recurs la 26.11.2012, Curtea de Apel Chişinău respingînd cererea de recurs a Tamarei Prijilevscaia (Drebot) anume din motivul depunerii ei tardive. Cu referire la argumentul precum că judecătorul Lidia Bulgac nu s-a autorecuzat, se menţionează că potrivit art. 55 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art.50 şi 51, judecătorul, este obligat să se abţină de la judecată.

Astfel, conform art. 50 alin. (1) lit. d) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă şi-a expus opinia asupra pricinii care se judecă. Totodată, art. 49 CPC prevede următoarele: (1) Judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în primă instanţă nu mai poate participa la judecarea acesteia în instanţă de apel, de recurs şi nici la rejudecarea ei în primă instanţă, după casare. (2) Judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în instanţă de apel nu mai poate participa la judecarea ei în primă instanţă, repetat, în instanţă de apel şi nici în instanţă de recurs. (3) Judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în instanţă de recurs nu mai poate participa la judecarea ei în primă instanţă şi nici în instanţă de apel sau în cea de recurs.

În conformitate cu alin. (4) al aceluiaşi articol, prevederile alineatelor (1) – (3), nu au incidenţă asupra cazurilor de scoatere a cererii de pe rol sau de încetare a procesului în temeiul art.265 lit.a) şi b). Prin urmare, este necesar a preciza că judecătorul L. Bulgac a participat la examinarea pricinii în ordine de recurs, verificînd legalitatea încheierii judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 23 martie 2007, privind scoaterea cererii de pe rol, fără a se expune asupra fondului cauzei.

Cu referire la argumentul precum că instanţa nu a citat şi a examinat cererea recurentei în lipsa intimaţilor, care au fost citaţi nu pentru data de 15.05.2013 orele 12:00, dar pentru data de 12.05.2013 orele 12:00, care a fost o zi de duminică şi de sărbătoare a paştelui de blajini, Colegiul reieşind din conţinutul procesului-verbal al şedinţei de judecată din data de 15 mai 2013, notează că la examinarea cererii de revizuire din data de 15 mai 2013, a participat reprezentantul revizuentei – S. Criclivîi în baza mandatului, din care considerente sunt neîntemeiate argumentele recurentei precum că nu a fost citată legal şi cererea de revizuire a fost examinată în lipsa sa.

Cumulînd cele expuse, Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reiterează că argumentele invocate de către Tamara Prijilevscaia (Drebot) în cererea de revizuire nu corespund temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, motiv pentru care Curtea de Apel Chişinău, corect a respins cererea nominalizată, aplicînd legea care trebuia să fie aplicată, precum şi interpretînd-o corect. Mai mult decît atît, este necesar a preciza că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. Astfel, pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se solicită.

Însuşi admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei. În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”. În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie . Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Complementar celor relatate, recursul este înaintat împotriva încheierii Curţii de apel Chişinău din 15 mai 2013, prin care a fost respinsă cererea de revizuire a recurentei, şi respectiv, Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie se poate expune doar asupra conţinutului acestui act judecătoresc şi nu aspra celor care au fost emise anterior, de altfel se constată că argumentele invocate de către recurentă în cererea de recurs, şi anume: - la scoaterea de pe rol a cererii sale reconvenţionale nu a fost pusă spre examinare şi anulată încheierea de suspendare a procedurii din 02.06.2006.

- instanţa nu a citat şi a examinat cererea recurentei în lipsa intimaţilor, care au fost citaţi nu pentru data de 15.05.2013 orele 12:00, dar pentru data de 12.05.2013 orele 12:00, care a fost o zi de duminică şi de sărbătoare a paştelui de blajini; - instanţa nu s-a expus asupra rechizitoriului cauzei penale nr.2005428086 care a fost prezentat în şedinţa de judecată din 15.05.2013; - judecătorul Lidia Bulgac nu s-a autorecuzat, pe faptul că anterior s-a expus părerea pe cauza lui Traistar (Daleke) Natalia către Tamara Prijilevscaia (Drebot) în Decizia din 30.05.2007 şi încheierea din 13.12.2012 sunt împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 ianuarie 2013, şi nu împotriva încheierii aceleiaşi instanţe din 15 mai 2013. Având în vedere circumstanţele descrise, Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră corectă încheierea Curţii de Apel Chişinău prin care a fost respinsă cererea de revizuire a Tamarei Prijilevscaia (Drebot), iar recursul declarat împotriva actului judecătoresc nominalizat îl consideră ca neîntemeiat, în legătură cu ce, recursul urmează a fi respins şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013. În conformitate cu art. 427 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie,

d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Tamara Prijilevscaia (Drebot). Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Prijilevscaia (Drebot) împotriva lui Nicolai Trăistar, Serghei Şochichiu, Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, notar individual Adelina Florea cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva Tatiana Vieru