3ra-921/14 — Obligarea înregistrării dreptului de proprietate

prima instanță: M. Avornic nr. 3ra-921/14 instanța de apel: S. Caitaz, A. Doga, A. Nogai ÎNCHEIERE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Tamara Prijilevscaia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Traistar (Dahleke) împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea înregistrării dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, prin care cererea de apel depusă de Întreprinderea de stat „Cadastru” și cererea Tamarei Prijilevscaia au fost respinse și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 03 decembrie 2013, c o n s t a t ă: La 11 septembrie 2012, Natalia Traistar a depus cerere de chemare în judecată OCT Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea înregistrării dreptului de proprietate.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că 26 iulie 2012 sa adresat la OCT Chișinău, prezentând hotărârile judecătorești intrate în vigoare care confirmă faptul participării Nataliei Traistar (Dahleke) la privatizarea apartamentului nr. 41 din str. N. Titulescu 26, mun. Chișinău și dreptul său ca membru al privatizării pe ½ cotă- parte. Înregistrarea dreptului de proprietate a Nataliei Traistar (Dahleke) de OCT Chișinău a fost refuzat în mod nejustificat. La 16 august 2012, reclamanta a contestat refuzul Agenției cadastru și relații funciare, dar nu a primit nici un răspuns. Menționează că la 24 noiembrie 2004, Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie prin care a indicat că este incontestabil faptul că Natalia Traistar (Dahleke) a participat la procesul de privatizare a apartamentului nr. 41 din str. N. Titulescu 26, mun.

Chișinău împreună cu tatăl său, Nicolae Traistar, și că apartamentul a fost vândut de către ultimul fără acordul ei. Susține că apartamentul deținut de către ea și tatăl său, Nicolae Traistar, a fost înstrăinat fără consimțământul ei iar prin urmare, are dreptul de a pretinde proprietatea sa și de la un cumpărător de bună credință. Mai menționează reclamanta că prin aceiași decizie a Curții de Apel Chișinău, instanța a recunoscut nevalid contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 41 din str. N. Titulescu 26, mun. Chișinău, încheiat între Nicolae Traistar și Sergiu Șochichiu, din 16 octombrie 2001, legalizat de către notarul Adelina Ursu și înregistrat cu nr. cadastral 4685. La fel, a fost recunoscut nevalid contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 41 din str. N. Titulescu 26, mun.

Chișinău, încheiat la 06 noiembrie 2001 între Sergiu Șochichiu și Tamara Drebot (Prijilevscaia), legalizat de notarul Isumbeli Elena și înregistrat în registru cu nr. cadastral 8464. Indică că la 11 septembrie 2008, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, a admis integral cererea Nataliei Traistar (Dahleke) către Tamara Drebot (Prijilevscaia) și Natalia Jelic, și a dispus evacuarea Tamarei Drebot (Prijilevscaia) și a Nataliei Jelic din apartamentul nr. 41 din str. N. Titulescu 26, mun. Chișinău, cu anularea vizei de reședință. Ulterior, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a ridicat sechestrul de pe ½ cotă-parte ideală asupra apartamentului nr. 41 din str. N. Titulescu 26, mun. Chișinău, cei aparține Nataliei Traistar (Dahleke), în timp ce cota deținută de Nicolae Traistar a rămas în continuare sub sechestru.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 03 decembrie 2013 acțiunea a fost admisă, s-a recunoscut ilegal refuzul OCT Chișinău din 26 iulie 2012 privind operarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile cu înregistrarea dreptului de proprietate a Nataliei Traistar (Dahleke) pe ½ cotă-parte din apartamentul nr. 41 din str. N. Titulescu 26, mun. Chișinău, a fost obligat OCT Chișinău să opereze modificări în Registrul bunurilor imobile cu înregistrarea dreptului de proprietate a Nataliei Traistar (Dahleke) pe ½ cotă-parte din apartamentul nr. 41 din str. N. Titulescu 26, mun. Chișinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014 cererea de apel depusă de ÎS „Cadastru” și cererea Tamarei Drebot (Prijilevscaia) au fost respinse și menținută hotărârea primei instanțe.

La 10 iunie 2014, în termenul prevăzut de lege, Tamara Prijilevscaia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 03 decembrie 2013, încheierii din 12 iunie 2013 și încheierii protocolare din 14 noiembrie 2013 şi remiterea cauzei spre rejudecare. Recurenta în motivarea recursului, a indicat că decizia instanței de apel este ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Invocă că concluziile instanței de apel, expuse în decizie sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, normele de drept material și normele de drept procedural au fost încălcate și aplicate eronat, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată, a fost interpretată eronat legea, a fost aplicată eronat analogia legii sau analogia dreptului, pricina a fost judecată în absența apelantei Tamara Prijilevscaia cărei nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces iar prin urmare erorile comise de instanță au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Așadar, instanța de fond și instanța de apel nu au luat în considerație faptul că acțiunea Nataliei Traistar (Dahleke) împotriva OCT Chișinău cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate la ½ cotă-parte din apartamentul nr. 41 din str. N. Titulescu 26, mun. Chișinău, a fost examinată în absența sa și fără a i se comunica locul, data și ora ședințelor de judecată. Instanța de fond și instanța de apel nu au dat o apreciere extraselor din Registrul bunurilor imobile nr. 0100/11/117411 și nr. 0100/13/134207 eliberate de OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” la 10 noiembrie 2011 (valabil până la 10 ianuarie 2012) și la 27 septembrie 2013 (valabil până la 27 noiembrie 2013), conform căror proprietară a apartamentului este recurenta, iar Natalia Traistar (Dahleke) nu a cerut și nici nu a fost înregistrat cândva, după ultima, la OCT Chișinău dreptul de proprietate asupra apartamentului în litigiu.

Prin referința din 22 iulie 2014, Natalia Traistar (Dahleke) a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Tamara Prijilevscaia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul Tamarei Prijilevscaia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Tamara Prijilevscaia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi