- Dosarul nr.
- 3rh-106/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 4 septembrie 2013
- Părțile
- Tatiana Coropova vs ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat Registru şi Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor
- Pe scurt
- Temeiurile declararii revizuirii
3rh-106/13 — Contestarea actului administrativ
dosarul nr. 3rh-106/13 prima instanţă: N. Traciuc instanţa de recurs: N. Clima, A. Cobăneanu, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 04 septembrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu, Iulia Oprea, Sveatoslav Moldovan, Nicolae Clima examinînd cererea de revizuire depusă de către Anatolii Dovgani, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Coropova împotriva întreprinderii de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” şi Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 octombrie 2011 prin care recursul declarat de către Tatiana Coropova a fost respins şi menţinută hotărîrea Curţii de Apel Chişinău 25 martie 2011, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 12 ianuarie 2011, Tatiana Coropova a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” şi Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că ea s-a căsătorit în 2001 şi în acelaşi an a procurat automobilul de model BMW 320, caroseria WBACB11070JB49149, nr. de înregistrare BL BV 077, la un preţ de 5800 $ SUA. La 7 august 2006, fostul ei soţ împreună cu rudele au plecat la odihnă în or. Odessa, unde automobilul cu care se deplasa a fost reţinut şi arestat de către colaboratorii de miliţie din Ukraina, pentru faptul că, în Certificatul de înmatriculare al automobilului era indicat anul producerii 1992, dar în baza de date a uzinei producătoare BMW se considera anul 1991. Mai indică reclamanta că automobilul a fost arestat în baza unui certificat fals al expertului din Ukraina, care a efectuat expertiza cu încălcarea Legii.
În consecinţă, la 18 septembrie 2006, reclamanta a depus cerere la Ministerul Dezvoltării Informaţionale al RM în privinţa acordării unui ajutor de a- şi aduce automobilul arestat din or. Odessa în Moldova, la care a primit răspunsul nr. C-126 din 4 octombrie 2006, prin care i s-a recomandat de a prezenta automobilul la Direcţia tehnologii de protecţie. La cererea suplimentară a primit răspunsul C-15 din 13 martie 2007, prin care i s-a comunicat o informaţie despre proprietarul anterior al automobilului, care a fost prezentat în instanţa judiciară a Ukrainei. Prin hotărîrea judecătoriei or. Odessa din 31 octombrie 2008, menţinută prin decizia Curţii de Apel din 23 septembrie 2009, au fost recunoscute ca ilegale acţiunile colaboratorilor de miliţie ai Ukrainei din Odesa, fiind obligată Direcţia Inspectoratului AUTO al Ministerului Afacerilor Interne al Ukrainei din or.
Odessa să-i restituie automobilul. Astfel la 28 octombrie 2009, reclamantei i-a sunat juristul din Direcţia AUTO din Odessa, Ukraina şi a solicitat ca aceasta să se deplaseze în Odessa după automobil. La 6 noiembrie 2009, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, i-a eliberat adeverinţa MRT 0022023, prin care a confirmat că automobilul BMW 320 BL BV 077 este înregistrat după reclamantă. La 18 noiembrie 2009, automobilul a fost eliberat de sub arest, care a trecut frontiera Palanca la 21:00 şi dimineaţa, la 19 noiembrie 2009, a fost prezentat la expertiză în Direcţia generală de producere a documentelor şi tehnologiilor de protecţie, Direcţia tehnologii de protecţie.
La 23 noiembrie 2009, Tatiana Coropova a depus cerere la întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” şi a primit răspunsul nr.C-290 din 27 noiembrie 2009 prin care i s-a respins în admiterea cererii de reînmatriculare a automobilului BMW 320, BL BV 077. La 7 decembrie 2009 a depus cerere la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor al RM, de unde a primit răspunsul nr. Ol/C-49 din 29 decembrie 2009 cu recomandare de a se adresa în instanţa de judecată. Consideră reclamanta că i s-a respins neîntemeiat de către pîrîţi cererea privind reînmatricularea automobilului BMW 320, BL BV 077, cu motorul fără număr, caroseria WBACB11070JB49149, precum şi actul de expertiză, prin care se indică precum că, caroseria autovehiculului are numărul 49110, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale RM neprezentînd probe referitor la cine şi cînd a adus acest automobil în Republica Moldova.
Precizează reclamanta că este de acord cu faptul că autovehiculul este produs în 1991, dar nu în 1992, aceste schimbări în Certificatul de înmatriculare fiind indicate de Ministerul Tehnologiilor Informaţionale RM, dar nu de dînsa. Cere reclamanta de a considera refuzul pîrîţilor de reînmatriculare a automobilului ca ilegal şi a obliga pîrîtul ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” de a reînmatricula automobilul BMW 320, BL BV 077, motorul fără număr, caroseria WBACB11070JB49149, pe numele Tatianei Coropova conform certificatului de înmatriculare din 13 noiembrie 2001 şi încasarea de la ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” în folosul ei a prejudiciului moral în mărime 350 u.c.
(7000 lei) pentru nesatisfacerea cererii şi repararea prejudiciului moral şi material de către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale RM pentru refuzul de a reînregistra automobilul. Pe parcursul examinării cauzei reclamanta şi-a completat cerinţele, solicitînd încasarea, de rînd cu prejudiciul moral, şi a prejudiciului material, în sumă de 6910 lei, ca şi cheltuieli pentru parcarea automobilului pe perioada 03.12.2009 - 26.102011, a sumei de 351 lei ca şi cheltuieli pentru expertiză şi de asemenea a solicitat suplimentar prejudiciul moral în sumă de 27720 lei pentru imposibilitate utilizării automobilului.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 martie 2011 acţiunea a fost admisă parţial, fiind considerat ca ilegal refuzul ÎS „CRIS Registru” privind reînmatricularea automobilului BMW 320, BLBV 077, motorul fără număr, caroseria WBACB11070JB49149, pe numele Tatianei Coropova, conform certificatului de înmatriculare din 13 noiembrie 2001 şi obligată ÎS „CRIS Registru” să reînmatriculeze automobilul BMW 320, BLBV 077, motorul fără număr, caroseria WBACB11070JB49149, pe numele Tatianei Coropova conform certificatului de înmatriculare din 13 noiembrie 2011, în rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 octombrie 2011, recursul declarat de Tatiana Coropova a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe.
La 10 iunie 2013, Anatolii Dovgani a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 octombrie 2011, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs din 26 octombrie 2011, a hotărîrii primei instanţe din 25 martie 2011, dar şi a încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 28 martie 2012. În motivarea cererii revizuentul a indicat că decizia instanţei de recurs, hotărîrea primei instanţe, cît şi încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 28 martie 2012, urmează a fi anulate în temeiul art. 449 lit. b) CPC, conform căruia, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Astfel, menţionează revizuentul, că urmare adresării Tatianei Coropova, din 18 februarie 2013, în vederea stabilirii existenţei schimbărilor la numărul de identificare al automobilului BMW 320, KAX 831, expertul judiciar „CEXIN” a stabilit noi circumstanţe care indică faptul că numărul caroseriei WBACB11070JB49149 nu a fost supus modificărilor, acesta fiind deteriorat în urma efectuării expertizei tehnico-ştiinţifice. De asemenea, indică revizuentul şi temeiul prevăzut la lit.c) al articolului indicat supra, care statuează că revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.
În susţinerea acestui temei, invocă Anatolii Dovgani că în şedinţa de judecată din 28 martie 2012, Curtea Supremă de Justiţie, în procesul examinării cererii de revizuire, i-a refuzat participarea în baza procurii, precum şi nu i-a acceptat cererea privind cauzarea prejudiciului, pronunţînd încheiere de respingere a cererii de revizuire ca neîntemeiată. Pe data de 20 august 2013 Anatolii Dovgani a depus o cerere suplimentară de revizuire prin care a solicitat casarea hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de recurs prin cererea de revizuire doar în partea refuzului încasării prejudiciului cu remiterea în această parte a pricinii la rejudecare. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.
Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.
Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.
Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar să învedereze că prima parte a lit. b) din articolul precitat, şi anume „au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului,…”, se aplică doar în cazul în care revizuentul demonstrează că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, or, în respectiva speţă expertiza a fost solicitată la 18 februarie 2013, după pronunţarea de către Curtea Supremă de Justiţie a deciziei din 26 octombrie 2011. Prin urmare, argumentul invocat de către Anatolii Dovgani precum că expertul judiciar „CEXIN” a stabilit noi circumstanţe care indică faptul că numărul caroseriei WBACB11070JB49149 nu a fost supus modificărilor, acesta fiind deteriorat în urma efectuării expertizei tehnico-ştiinţifice, nu poate fi acceptat de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.
Concomitent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie respinge şi argumentul revizuentului potrivit căruia Curtea Supremă de Justiţie a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, aici revizuentul menţionînd că în procesul examinării cererii de revizuire, în cadrul şedinţei de judecată din 28 martie 2012, instanţa a refuzat participarea lui Anatolii Dovgani, chiar dacă acesta avea procură, precum şi nu i-a acceptat cererea privind cauzarea prejudiciului, pronunţînd încheiere de respingere a cererii de revizuire. În acest caz, se precizează că încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 28 martie 2012, nu se supune nici unei căi de atac.
Prin urmare, se constată că nici un argument invocat de către revizuent nu se încadrează în motivele revizuirii enumerate la art. 449 CPC. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se solicită. Suplimentar celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie precizează, că însuşi admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei. În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”. În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.
Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie . Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Complementar celor enumerate supra, potrivit art. 450 lit. b) CPC, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale pricinii care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).
Ţinînd cont de acestea, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, studiind materialele dosarului, inclusiv cererea de revizuire depusă de către Anatolii Dovgani, a constatat că Raportul de expertiză efectuat de către Centrul Expertize Independente „Cenix” a fost efectuat la 18 februarie 2013, pe cînd revizuentul a înaintat cererea de revizuire la 10 iunie 2013, adică peste termenul de 3 luni. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuent nu influenţează asupra legalităţii deciziei instanţei de recurs, dar şi din considerentul că cererea de revizuire a fost depusă tardiv, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Anatolii Dovgani ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art.art.269-270, art.453 al.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Anatolii Dovgani, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 octombrie 2011, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Coropova împotriva întreprinderii de stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” şi Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Iulia Oprea Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima