2rh-261/13 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: V. Varaniţă dosarul nr.2rh-261/13 instanţa de apel: M. Anton E. Clim I. Secrieru ÎNCHEIERE 04 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Tatiana Vieru Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Ecazerina Şauga, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Efim Botnari împotriva Ecaterinei Şauga cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 mai 2013, prin care a fost admis recursul declarat de către Efim Botnari, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 octombrie 2012 şi hotărârea Judecătoriei Orhei din 30 martie 2012 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la admiterea acţiunii, c o n s t a t ă: La 28 mai 2009, Efim Botnari a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Şauga cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul Efim Botnari a indicat că la 27 martie 2006, a depus o cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat restituirea lotului de lîngă casă cu suprafaţa de 0,05ha cu viţă-de-vie din posesia Ecaterinei Şauga. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 01 iunie 2006 a fost anulat actul Consiliului comunal Donici din 10 decembrie 2002 de deţinere de către Ecaterina Şauga a lotului cu suprafaţa de 0,05 ha ca fiind nelegitim şi a fost obligat Consiliul com. Donici să reîntoarcă lotul menţionat lui Efim Botnari de la Eleonora Şauga. Titlul executoriu nr. 3ca-26/2006 a fost executat de către Consiliul com.

Donici prin decizia din 18 septembrie 2006. Menţionează că pârâta Ecaterina Şauga nu doreşte să cedeze lotul menţionat cu viţă-de-vie, îl deţine în continuare şi a strâns roada de poamă pe anii 2000, 2001, 2002 şi respectiv în anii 2007 şi 2008. Consideră că pârâta a deţinut lotul de pământ cu suprafaţa de 0,05 ha în mod ilegal, în baza unei decizii care a fost anulată de către instanţa de judecată şi i-a cauzat prejudiciu material pentru strângerea roadei de struguri de pe acest lot timp de 5 ani: 2000, 2001, 2002, 2007 şi 2008, ce constituie suma de 8975 lei. Prin urmare, solicită încasarea de la pârâtă a sumei de 8975 lei, în vederea reparării prejudiciului material cauzat în urma strângerii roadei de struguri de pe lotul de pe lîngă casă cu viţă-de-vie cu suprafaţa de 0,05 ha timp de 5 ani: 2000, 2001, 2002, 2007 şi 2008. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 16 iunie 2009 acţiunea a fost admisă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2010 apelul declarat de către Ecaterina Şauga a fost admis, casată hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în prima instanţă. La 29 octombrie 2010, Efim Botnari a depus o cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat încasarea de la Ecaterina Şauga a sumei de 3425 lei, ceea ce constituie prejudiciul material cauzat şi pentru perioada anului 2009-2010. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 27 decembrie 2010 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 aprilie 2011 a fost admis apelul declarat de către Efim Botnari, casată hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 30 martie 2012 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 octombrie 2012 apelul declarat de către Efim Botnari a fost respins şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 mai 2013 a fost admis recursul declarat de către Efim Botnari, au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă şi a fost încasată de la Ecaterina Şauga în beneficiul lui Efim Botnari suma de 12400 lei, în vederea reparării prejudiciului material cauzat prin strângerea roadei de struguri de viţă-de-vie. La 15 iulie 2013, Ecaterina Şauga a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs şi menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe.

Revizuienta Ecaterina Şauga, în motivarea cererii de revizuire, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de recurs. În cadrul şedinţelor de judecată s-a stabilit că ea prelucrează terenul de pământ cu suprafaţa de 0,5 ha, cu nr. cadastral 6432402192, care îi aparţine cu drept de proprietate în temeiul titlului de proprietate eliberat la 17 martie 2006 în baza deciziei Consiliului com. Donici nr. 6 din 15 martie 1993 şi înregistrat la oCT Orhei la 20 iunie 2006. La fel, s-a stabilit că conform copiei titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren prezentat de către Efim Botnari, acesta deţine dreptul de proprietate asupra lotului de pământ cu suprafaţa de 0,0518 ha, cu nr. cadastral 6432403748, eliberat în baza deciziei Consiliului com.

Donici nr. 2.7 din 18 februarie 2011 şi înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 24 mai 2012. Menţionează că la materialele dosarului nu au fost anexate probe, ce ar confirma că ea prelucrează şi cultivă roadă de pe terenul de pământ aflat în proprietatea privată a lui Efim Botnari. Susţine că la materialele dosarului au fost anexate probe, care confirmă că ea achită impozitul şi toate taxele ce ţin de terenul de pământ cu suprafaţa de 0,5 ha, cu nr. cadastral 643402192. Invocă că Efim Botnari, în cererea de recurs, a făcut trimitere la faptul că ea recunoaşte faptul deţinerii şi exploatării lotului, care-i aparţine, semnând în acest sens un angajament la 06 iunie 2009, prin care ea se obligă să elibereze după culesul poamei lotul cu tot cu piloni şi sîrmă, însă ultimul nu a indicat care anume teren urmează să fie eliberat de către ea.

Afirmă că în toamna anului 2009, ea a eliberat lotul de pământ, la care face trimitere Efim Botnari. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuienta Ecaterina Şauga în cererea de revizuire nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări ce ţin de fondul cauzei. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că în cererea de revizuire nu este indicat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ecaterina Şauga împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 mai 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Efim Botnari împotriva Ecaterinei Şauga cu privire la repararea prejudiciului material. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Tatiana Vieru Valentina Clevadî Ion Corolevschi