2ra-2552/13 — Încasarea sumei

prima instanţă – D. Fujenco dosarul nr. 2ra-2552/13 instanţa de apel – G. Vavrin, T. Dimitriadi, I. Dănăilă ÎNCHEIERE 21 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Iuliana Oprea examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Teletin în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Teletin împotriva lui Gheorghe Teletin cu privire la încasarea sumei împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 05 februarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Gheorghe Teletin, modificată hotărârea Judecătoriei Cahul din 10 aprilie 2012 în partea încasării datoriei şi cheltuielilor de judecată, prin micşorarea cuantumului sumelor încasate constată: La 20 decembrie 2011, Vasile Teletin a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Teletin cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în anul 2010 a dat cu împrumut lui Gheorghe Teletin suma de 10000 lei cu condiţia rambursării acestei sume pe parcursul anului 2011. Menţionează că la 19 septembrie 2011 a împrumutat pârâtului suma de 2100 lei, iar ultimul în acest sens a întocmit recipisa din 19 septembrie 2011, prin care recunoaşte şi faptul împrumutului anterior in cuantum de 10000 lei, şi se obligă a restitui suma împrumutată în sumă totală de 12100 lei. Susţine că pârâtul nu şi-a onorat obligaţiunile de a restitui suma împrumutată, iar toate adresările lui au fost respinse. Afirmă că a înaintat pârâtului un preaviz, precum, că el nu şi-a onorat obligaţiunile indicate în tranzacţia de împrumut a sumei de 2100 lei.

La fel, menţionează că în preaviz a indicat, că în caz de neexecutare a obligaţiunilor asumate în termen de zece zile, va fi nevoit să se adreseze în instanţa de judecată. Susţine că articolul 872 Cod civil, prevede că în cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere pentru întreaga sumă datorată o dobândă în mărimea prevăzută la art. 619 Cod civil, conform cărui, obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii, care reprezintă 5% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 Cod civil, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Menţionează că în baza Hotărârii nr. 269 din 24 noiembrie 2011 cu privire la ratele dobânzilor Băncii Naţionale a Moldovei rata dobânzii pentru credite a fost stabilită în mărime de 9,5 % anual.

Astfel, dobânda de întârziere constituie suma de 14,5% anual, iar conform calculului efectuat suma dobânzii de întârziere la restituirea sumelor împrumutate va constitui suma de 1526,12 lei. Solicită încasarea de la Gheorghe Teletin în beneficiul lui a datoriei în sumă de 12100 lei, dobânzii de întârziere pentru nerestituirea în termen a împrumutului în cuantum de 1526,12 lei, cheltuielile de judecată: 1800 lei - asistenţa juridică şi 409 lei - taxa de stat. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 10 aprilie 2012 a fost admisă parţial acţiunea, încasat de la Gheorghe Teletin în beneficiul lui Vasile Teletin suma de 12413,60 lei în contul recuperării datoriei conform contractelor de împrumut şi cheltuielile de judecată în sumă de 2209 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 05 februarie 2013 a fost admis apelul declarat de către Gheorghe Teletin, reprezentat de avocatul Elena Stănilă, modificată hotărârea primei instanţe în partea ce priveşte stabilirea cuantumului datoriei pe împrumut şi cheltuielilor de judecată, micşorând cuantumul datoriei încasate de la Gheorghe Teletin în beneficiul lui Vasile Teletin: de la 12413 lei până la 2100 lei; micşorând cuantumul cheltuielilor de judecată de la suma de 2209 lei până la 1150 lei, dintre care 150 lei taxa de stat şi 1000 lei - pentru asistenţă juridică, în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. La 04 iunie 2013, Vasile Teletin a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat că decizia contestată a fost adoptată fără aprecierea sub toate aspectele a circumstanţelor cauzei şi urmează a fi casată din motivele aprecierii incorecte a probelor prezentate. Afirmă că instanţa de apel în decizia din 05 februarie 2013 a reţinu ca constatat faptul împrumutului şi a admis în calitate de probă înscrisul, conform cărui la 19 septembrie 2011 Vasile Teletin a transmis, iar Gheorghe Teletin a primit împrumutul în cuantum de 2100 lei, înscris consemnat de ambele părţi. Totodată, instanţa a considerat neprobat faptul împrumutului de către Gheorghe Teletin a sumei de 10000 lei, motivând concluzia prin aceea, că nu este clar cine, cui şi care sumă a împrumutat.

Consideră că temeiurile menţionate ale instanţei de apel sunt nefondate şi contravin materialelor cauzei. Insistă că din recipisa întocmită personal de către Gheorghe Teletin şi semnată de către el, rezultă că acesta recunoaşte faptul împrumutului de la Vasile Teletin a sumei de 10000 lei şi se obligă să întoarcă suma dată. Afirmă că instanţa de apel, fără a da o apreciere în complex a tuturor probelor prezentate, a admis doar depoziţiile lui Gheorghe Teletin prin care acesta din urmă nu recunoaşte faptul împrumutului a sumei de 10000 lei şi a anulat hotărârea primei instanţe în partea încasării sumei indicate. Indică că copia deciziei Curţii de Apel Cahul din 05 februarie 2013 i-a fost expediată la 02 aprilie 2013 şi a recepţionat-o la 08 aprilie 2013. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vasile Teletin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Vasile Teletin, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasile Teletin ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Vasile Teletin se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Iuliana Oprea