2ra-1610/13 — Restituirea automobilului şi încasarea datoriei

Judecătoria Criuleni Dosarul nr. 2ra-1610/13 Judecător: E.Roibu Curtea de Apel Chişinău Judecători: N.Budăi, A.Nogai, Iu.Cimpoi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Ursu Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Scutelnic Sebastian către Ursu Constantin privind restituirea automobilului şi încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013, CONSTATĂ : La 25.01.2010, Scutelnic Sebastian a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Ursu Constantin cu privire la restituirea automobilului reparat, încasarea datoriei cu penalitatea în mărime de 15 277,20 euro.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că, la 11 martie 2009, a încheiat cu pîrîtul Ursu Constantin un contract de colaborare şi transmitere a mijlocului de transport. Conform acestui contract, pîrîtul şi-a asumat obligaţia de a efectua rute regulate între Moldova şi Italia, urmînd să achite suma menţionată în p.5 al contractului. Conform p.3 al contractului, i-a transmis automobilul de model Volkswagen T4 2,5 TDI, anul fabricării 2003, motor wvzzz70z3h004145, număr de înmatriculare C OD 732, culoare argintie, în stare tehnică impecabilă. Indică reclamantul că, pîrîtul permanent încalcă condiţiile contractuale. Achitările se produceau foarte rar şi nu în măsura cuvenită. La 07 mai 2009 din vina pîrîtului s-a produs un accident rutier cu implicarea automobilului menţionat, însă ultimul nu a reparat automobilul, motivînd cu nu are surse financiare.

Ca urmare, susţine reclmantul că el însuşi a fost s-o repare, iar la 15 septembrie 2009, pîrîtul iarăşi a fost implicat în accident cu automobilul vizat, tot prin România şi tot din vina acestuia. De data aceasta Ursu Constantin a promis că aduce mijlocul de transport şi timp de 2 săptămîni îl va repara din contul său. Tot atunci i-a spus că, a făcut deja comandă în Germania pentru piese de schimb, însă toate termenele indicate de pîrît au fost încălcate. De nenumărate ori se ducea la reclamat acasă, aşteptîndu-l să iasă şi să discute, însă acesta îi făcea diferite promisiuni, iar apoi a încetat de a răspunde la apelurile telefonice. 1 Astfel, indică reclamantul că, din 15 septembrie şi pînă la data de 31.12.2009, nu a mai primit automobilul de la pîrît.

Solicită reclamantul obligarea lui Ursu Constantin să-i înapoieze automobilul reparat în starea tehnică cum a fost predat conform contractului, precum şi încasarea datoriei cu penalitate în mărime de 15 277,20 euro. La 18.05.2010 reclamantul a depus cerere privind majorarea pretenţiilor din acţiune, indicînd că, la semnarea contractului din 11.03.2009, pîrîtul a luat pentru cheltuieli suma de 400 euro şi 350 euro - pentru asigurare „Cartea Verde”, pe care s-a obligat să o întoarcă pînă la 08.04.2009 şi care nu a fost restituită, precum şi valoarea celor patru cauciucuri, care erau la automobil şi au dispărut, apreciindu-le la 320 euro. Prin urmare, consideră reclamantul că datoria pîrîtului este în valoare de 17 094,92 euro şi solicită de a-l obliga pe Ursu Constantin să-i înapoieze automobilul reparat în starea tehnică cum a fost predat conform contractului.

La 28.07.2011, reclamantul Scutelnic Sebastian a înaintat cerere de modificare a pretenţiilor din cererea de chemare în judecată, indicînd că la data de 04 mai 2011 automobilul a fost întors într-o stare deplorabilă, avînd un şir de defecte. Deaceia, solicită ca Ursu Constantin să fie obligat să înlăture neajunsurile menţionate în procesul-verbal din 04.05.2011, să restituie cheile de la uşile din faţă, să restituie husele de la scaunele din faţă, precum şi a încasa de la pîrît datoria conform contractului din 11 martie 2009 în sumă de 14 300 euro, precum şi cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 05.03.2012, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. În motivarea hotărîrii instanţa de fond a invocat prevederile art. 875 şi 888 CC, menţionînd că reclamantul nu a probat cerinţele invocate privind încălcarea condiţiilor contractuale, precum şi a neajunsurilor la automobilul luat în locaţiune.

Împotriva hotărîrii instanţei de fond, Scutelnic Sebastian a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe şi remiterea cauzei la rejudecare într-un alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013, apelul a fost admis, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 05 martie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost admisă, fiind dispusă încasarea de la Ursu Constantin în beneficiul lui Scutelnic Sebastian a sumei de 14 300 euro şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 2 900 lei, precum şi obligarea lui Ursu Constantin să înlăture defecţiunile automobilului de model Volkswagen T4 2,5 TDI, anul fabricării 2003, motor wvzzz70z3h004145, număr de înmatriculare C OD 732, menţionate în procesul-verbal din 04.05.2011.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că instanţa de fond greşit a apreciat probele, incorect a aplicat legea materială şi ca rezultat a fost emisă o hotărîre ilegală. În speţă, a constatat aplicabilitatea normelor de drept material prevăzute la art. 195, 196, 206, 210, 512, 514, 602, 617, 622, 666, 668, 875, 876, 884, 886, 888, 893, 908 şi 910 CC, menţionînd că automobilul a fost restituit cu un şir de neajunsuri, indicate în procesul-verbal din 04.05.2011, precum şi a conchis asupra existenţei datoriei lui Ursu Constantin faţă de Scutelnic Sebastian în mărime de 14 300 euro. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 20 martie 2013, Ursu Constantin a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei 2 Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013 şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel.

În argumentarea recursului recurentul a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material, interpretarea eronată a legii, precum şi că concluziile instanţei expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Astfel, Ursu Constantin a indicat că instanţa de apel nu a luat în considerare faptul că potrivit contractului de colaborare din 11.03.2009 şi anexa din 11.08.2009, cheltuielile survenite în urma accidentului produs la 22.09.2009, urmau să fie suportate de ambii contractanţi în egală măsură. Susţine recurentul că, contrar prevederilor contractului, intimatul nu a perfectat Cartea Verde pentru efectuarea curselor pe ruta Moldova-Italia, motiv din care nu este în drept să solicite datoria şi dobînda de întîrziere, deoarece singur este vinovat de faptul că automobilul nu a fost reparat.

Mai indică recurentul că instanţa de apel eronat a interpretat că el nu a predat la timp automobilul, deoarece niciodată nu a fost somat să-l restituie, iar ulterior la predat şi recunoaşte că acesta urmează să fie reparat. Totodată, Ursu Constantin menţionează că suma solicitată de reclamant şi încasată de instanţa de apel, nu este argumentată. Scutelnic Sebastian a depus referinţă pe marginea recursului declarat de Ursu Constantin, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide netemeinicia lui, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ este considerată legală şi întemeiată. Potrivit materialelor cauzei, la 11 martie 2009, Scutelnic Sebastian a încheiat cu Ursu Constantin un contract de colaborare şi transmitere a mijlocului de transport.

Conform acestui contract, Ursu Constantin şi-a asumat obligaţia de a efectua rute regulate între Moldova şi ţările Uniunii Europene, urmînd să achite săptămînal 300 euro. Conform pct.1-3 ale contractului, Scutelnic Sebastian i-a transmis lui Ursu Constantin automobilul de model Volkswagen T4 2,5 TDI, anul fabricării 2003, motor wvzzz70z3h004145, număr de înmatriculare C OD 732, culoare argintie, în stare tehnică impecabilă.

Din considerentele că Ursu Constantin a încălcat condiţiile contractului, acumulînd restanţe la plata pentru folosirea automobilului, iar de două ori a fost implicat în accidente rutiere în Romania din vina sa şi a restituit automobilul într-o stare tehnică nesatisfăcătoare, Scutelnic Sebastian a solicitat să fie obligat pîrîtul să înlăture neajunsurile menţionate în procesul-verbal din 04.05.2011, să restituie cheile de la uşile din faţă, să restituie husele de la scaunele din faţă, precum şi 3 încasarea datoriei conform contractului din 11 martie 2009 în sumă de 14 300 euro, precum şi cheltuielile de judecată. Instanţa de fond a respins pretenţiile reclamantului, din motiv că acesta nu a probat cerinţele invocate privind încălcarea condiţiilor contractuale, precum şi a neajunsurilor la automobilul luat în locaţiune (f.d.

215-217, vol. I). Instanţa de apel a casat hotărîrea primei instanţe şi a emis o hotărîre nouă de admitere a acţiunii. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că automobilul a fost restituit cu un şir de neajunsuri, indicate în procesul-verbal din 04.05.2011, precum şi a concluzionat asupra existenţei datoriei lui Ursu Constantin faţă de Scutelnic Sebastian în mărime de 14 300 euro. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ susţine această soluţie ca fiind legală şi întemeiată. Afirmaţia recurentului cum că instanţa de apel nu a luat în considerare faptul că potrivit contractului de colaborare din 11.03.2009 şi anexa din 11.08.2009, cheltuielile survenite în urma accidentului produs la 22.09.2009, urmau să fie suportate de ambii contractanţi în egală măsură, Colegiul o consideră lipsită de suport probator.

Or, la materialele dosarul nu se regăseşte vre-o anexă la contractul din 11.03.2009, încheiată la 11.08.2009. În acelaşi timp, potrivit pct. 7 al contractului de colaborare din 11.03.2009, defecţiunile cauzate automobilului din vina lui Ursu Constantin, se înlătură de către acesta din contul lui. La caz, automobilul a fost deteriorat ca urmare a implicării în accidente rutiere produse în Romania din vina conducătorului Ursu Constantin (f.d. 43, vol. I). Colegiul consideră declarativă şi afirmaţia cum că, contrar prevederilor contractului, intimatul nu a perfectat Cartea Verde pentru efectuarea curselor pe ruta Moldova-Italia, motiv din care nu este în drept să solicite datoria şi dobînda de întîrziere, deoarece singur este vinovat de faptul că automobilul nu a fost reparat.

După cum rezultă din caluzele contractuale, Scutelnic Sebastian nu şi-a asumat obligaţia de a perfecta asigurarea Cartea Verde. Însă, chiar şi în situaţia lipsei unei asemenea obligaţii, la 11.03.2009 Ursu Constantin a primit de la Scutelnic Sebastian 350 euro pentru asigurarea Cartea Verde, adică în ziua semnării contractului. Acest fapt este confirmat de însăşi Ursu Constantin prin recipisa contrasemnată de el pe versoul contractului de colaborare (f.d. 7). Prin urmare susţinerea că automobilul nu a fost reparat în lipsa asigurării Cartea Verde este lipsită de orice logică, deoarece banii necesari pentru această asigurare au fost transmişi. Nu poate fi reţinută ca atare nici afirmaţia recurentului cum că instanţa de apel eronat a interpretat că el nu a predat la timp automobilul, deoarece niciodată nu a fost somat să-l restituie, iar ulterior la predat şi recunoaşte că acesta urmează să fie reparat.

Astfel, conractul de colaborare din 11.03.2009 a fost încheiat pe termen un an. Prin urmare, la expirarea acestui termen, adică la 11.03.2010, automobilul urma să fie returnat proprietarului fără nici o somaţie. 4 Mai mult ca atît, potrivit pct. 10 din contractul de colaborare din 11.03.2009, după fiecare rută, automobilul urma să fie prezentat proprietarului pentru verificarea stării tehnice şi pînă la ruta următoare va rămîne la acesta. Însă, automobilul în cauză a fost restituit abia la 04.05.2011 şi cu un şir de neajunsuri, indicate în procesul-verbal întocmit la data restituirii. Colegiul consideră neîntemeiată şi afirmaţia lui Ursu Constantin referitoare la faptul că suma solicitată de reclamant şi încasată de instanţa de apel, nu este argumentată.

Or, prin cererea de majorare a pretenţiilor din 18.05.2010, reclamantul Scutelnic Sebastian a solicitat datoria şi penalitatea în mărime de 17 094 euro, prezentînd alăturat graficul calculului datoriei şi penalităţii (f.d. 49-52, vol. I) La 28.07.2011 reclamantul din nou şi-a modificat pretenţiile, solicitînd doar 14 300 euro cu menţiunea în acest sens că odată cu returnarea automobilului, pîrîtul i-a transmis şi o sumă de bani (f.d. 127-129, vol. I). În această ordine de idei, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a concluzionat despre temeinicia pretenţiilor reclamantului. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ atestă că motivele de casare invocate de recurent nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi respins ca nefondat.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Ursu Constantin. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Scutelnic Sebastian către Ursu Constantin privind restituirea automobilului şi încasarea datoriei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5