Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
3ra-1089/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
7 august 2013
Părțile
Stanislavov Vladislav vs. Consiliul mun. Chişinău
Pe scurt
Obligarea administratiei publice locale sa transmita in locatiune imobilul

3ra-1089/13 — Contestarea actului administrativ

Instanţa de fond: CA Chişinău – L. Bulgac Dosarul nr. 3ra-1089/13 DECIZIE 07 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecătorii: Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva, Ion Corolevschi, Ion Vîlcov, examinînd recursul declarat de către Stanislavov Vladislav, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Stanislavov Vladislav împotriva Consiliului şi Primăriei mun. Chişinău, intervenient accesoriu ÎMGFL-12, privind contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 26 iunie 2012, Stanislavov Vladislav a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului şi Primăriei mun.

Chişinău, intervenient accesoriu ÎMGFL-12, privind contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că în baza contractului de vînzare- cumpărare din 31 iulie 2002, împreună cu fosta soţie, Stanislavova Ludmila, au dobîndit în proprietate încăperile nelocuibile (demisol) cu suprafaţa de 326,5 m.p., amplasate pe str. Suceviţa 41, mun. Chişinău. Aceste încăperi sunt amplasate în casa de locuit care se află în gestiunea ÎMGFL nr. 12. În baza contractului de donaţie din 10 octombrie 2007, Stanislavova Ludmila a donat partea sa din acest imobil (cota-parte ideală) reclamantului, astfel, ultimul a devenit unicul proprietar a respectivelor încăperi nelocuibile. Menţionează reclamantul că, începînd din anul 2001, a organizat în încăperile sus-menţionate o sală de dezvoltare fizică pentru copii „Titan Gim”, care funcţionează pînă în prezent.

Pentru organizarea sălii, reclamantul a investit surse financiare considerabile în reparaţie, replanificare şi utilaj. Sala sportivă estre frecventată în mare parte de copiii din familii vulnerabile, mulţi din aceşti copii se ocupă gratuit, din cauza că nu au surse pentru achitarea plăţii lunare. Indică reclamantul că pentru această categorie de copii sala „Titan Gim” este unicul loc unde aceştia îşi petrec timpul liber cu folos, fără ca să aibă legături nedorite cu impact negativ asupra adolescenţilor. Mai indică reclamantul că, în demisolul de pe adresa sus-menţionată mai rămîne un spaţiu cu suprafaţa de 94,8 m.p., care este proprietate municipală, dar care constituie parte integrantă a încăperii ce aparţine reclamantului cu drept de proprietate privată.

Toţi aceşti ani reclamantul a avut grijă de spaţiul dat, l-a menţinut în ordine, a schimbat pe cont propriu ţevile pentru aprovizionarea casei de locuit, a făcut reparaţie în aceste încăperi şi în încăperile care îi aparţin. De nenumărate ori reclamantul s-a adresat către Consiliul şi Primăria mun. Chişinău cu solicitarea de a-i fi dat în locaţiune acest spaţiu suplimentar, însă a primit răspunsuri formale. Prin Prescripţia nr. 378 din 17 octombrie 2011, eliberată în rezultatul controlului efectuat de Supravegherea de Stat a măsurilor contra incendiilor, s-a prescris de prevăzut a doua ieşire de evacuare. Această ieşire ar putea fi făcută de reclamant numai în cazul în care spaţiul suplimentar i-ar fi atribuit în locaţiune.

Relevă reclamantul că potrivit pct. 3.1.2 din Regulamentul gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă-proprietate municipală, aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 4/11 din 26.09.2003, darea în locaţiune a încăperilor pe baza principiilor generale se efectuează în baza acordurilor părţilor şi acestui Regulament. Prioritatea se acordă cetăţenilor care sînt în vecinătate cu încăperea propusă în locaţiune. Cere reclamantul obligarea pîrîtului să-i dea în locaţiune spaţiul cu suprafaţa de 94,8 m.p., amplasat în mun. Chişinău, str. Suceviţa 41. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012, acţiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord c u hotărîrea instanţei de fond, la 20 martie 2013, Stanislavov Vladislav a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de admitere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că instanţa de fond nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii şi nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi prin urmare, în mod neîntemeiat a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat hotărîrea la 29 octombrie 2012 şi a fost recepţionată de către recurent la 06 martie 2013 (f.d.

64 verso). Cererea de recurs a fost depusă la 20 martie 2013, motiv pentru care cererea de recurs se consideră a fi depusă în termen. Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că recursul înaintat de către Stanislavov Vladislav este neîntemeiat şi urmează a fi respins, din următoarele considerente. Conform art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

2 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că prima instanţă a determinat definitiv circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, apreciind probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, aplicând corect normele de drept material, şi întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea. Potrivit prevederilor art. l alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită.

Reieşind din prevederile legale indicate, precum şi din dispoziţiile art. 2 şi art. 3 ale Legii contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie – actul administrativ cu caracter normativ sau individual; contractul administrativ; nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Noţiunea de „act administrativ” este reglementată atât în art. 2 din Legea contenciosului administrativ, cât şi în Rezoluţia (77) 31 cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor administrative, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. Potrivit acestor reglementări, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorităţii publice, susceptibile a afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice şi care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcţii judiciare.

Materialele cauzei atestă că, prin acţiunea înaintată, recurentul a contestat refuzul Consiliului şi Primăriei municipiului Chişinău de a-i transmite în locaţiune încăperile nelocuibile, spaţiul cu suprafaţa de 94,8 m.p., din demisolul casei de locuit din str. Suceviţa 41, mun. Chişinău. Instanţa de recurs reţine că bunul imobil, la care pretinde recurentul este proprietatea Consiliului mun. Chişinău. Conform prevederilor art. 315 alin. (1) CC, proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Conform prevederilor art. 9 din Legii nr. 121-XVI din 04.05.2007, privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, împuternicirile de proprietar al patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale sunt exercitate de către Consiliul local în numele unităţii administrativ-teritoriale.

Prin urmare, instanţa de fond în mod justa a concluzionat că dreptul de proprietate este acel drept subiectiv ce conferă titularului exercitarea în putere proprie şi în interes propriu a atributelor de posesie, folosinţă şi dispoziţie asupra bunurilor sale în limitele determinate de lege, iar caracterul exclusiv al dreptului de proprietate îi permite titularului să dispună de bunul său, în limitele prevăzute de lege. 3 În aceste circumstanţe, instanţa de recurs reţine că instanţa de judecată nu este în drept să oblige autoritatea publică locală să transmită recurentului în locaţiune imobilul respectiv. Cu referire la cele enunţate mai sus, instanţa de recurs reţine că hotărârea primei instanţe a fost adoptată în limitele competenţei, reieşind din temeiul şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că hotărîrea instanţei de fond este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate în cererea de recurs nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării acesteia, motiv pentru care cererea de recurs urmează a fi respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond – menţinută. În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al Republicii Moldova, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Stanislavov Vladislav. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Stanislavov Vladislav împotriva Consiliului şi Primăriei mun.

Chişinău, intervenient accesoriu ÎMGFL-12, privind contestarea actului administrativ. Decizia rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Ion Corolevschi Ion Vîlcov 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.