2ra-2712/13 — Încasarea datoriei

prima instanţă: L.Curca nr.2ra-2712/13 instanţa de apel: I.Secrieru, M.Moraru, I.Cotruţă ÎNCHEIERE 31 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Anatolie Sobeţchi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei or.Cimişlia împotriva lui Anatolie Sobeţchi cu privire la încasarea datoriei şi acţiunea reconvenţională depusă de Anatolie Sobeţchi împotriva Primăriei or.Cimişlia cu privire la nulitatea contractului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Primăria or.Cimişlia, casată hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 29 noiembrie 2012 şi pronunţată o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 03 martie 2012 Primăria or.Cimişlia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Sobeţchi cu privire la încasarea datoriei în sumă de 49 000 lei precum şi taxa de stat.

În motivarea acţiunii a invocate că la 21 noiembrie 2001 a încheiat cu pîrîtul contractul de arendă a unui teren agricol, proprietate publică a Primăriei or. Cimişlia. Conform clauzelor contractului de arendă arendaşul s-a obligat să achite plata pentru arendă în termenul şi în modul stabilit. Să achite impozitul funciar şi cotele respective în fondul social de sinestătător, iar în cazul neachitării plăţii de arendă în termenele stabilite, să achite o penalitate egală cu 0,1 % din suma plăţii de arendă pentru fiecare zi de întîrziere dar care nu va depăşi plata pentru arendă. Menţionează că, cu toate că a expediat scrisori de preîntîmpinare în adresa arendaşului, acesta continuă să nu-şi onoreze obligaţiile contractuale şi nu achită arenda şi impozitul funciar pe anul 2007 şi 2008. Astfel datoria pentru această perioadă a constituit, la depunerea cererii suma de 26600,00 lei pentru arendă şi 4593,60 lei impozitul funciar.

Susţine că pentru o perioadă de 10 luni ale anului 2011, suma pentru arendă constituie - 15849,20 lei iar impozitul funciar pe aceiaşi perioadă de timp - 1914,0 lei. în total pîrîtul a acumulat o datorie de 49000 lei. La 11 mai 2012 Anatolie Sobeţchi s-a adresat cu o acţiune reconvenţională împotriva Primăriei or. Cimişlia prin care a solicitat declararea nulităţii absolute a contractului de arendă funciară nr.035 a terenului agricol cu suprafaţa de 23.2 ha din conturul 872 încheiat între Primarul or. Cimişlia. şi Anatolie Sobeţchi, la 21 noiembrie 2001, şi încasarea cheltuielilor de judecată de la pîrît. În motivarea pretenţiilor a indicat că la 21 noiembrie 2001 primarul or.

Cimişlia I. Alehandreanu în temeiul Deciziei Consiliului or.Cimişlia nr.10/2 din 21 octombrie 2001 în calitate de arendator, a încheiat contractul de arendă funciară nr.035 a patrimoniului public, teren agricol cu suprafaţa de 23.2 ha din conturul 872. cu arendaşul Anatolie Sobeţchi pe un termen de 10 ani, pînă la 21 octombrie 2011. Afirmă că la încheierea contractului respectiv au fost încălcate prevederile art. 7/1 şi 10 din legea cu privire la arendă nr.861-XII din 14 ianuarie 1992 precum şi art.43 al.l al Legii cadastrului bunurilor imobile, nr.1543 din 25 februarie 1998. A menţionat că primarul or. Cimişlia nu a tansmis terenul arendaşului prin act de primire -predare şi n-a înregistrat dreptul de arendă în Registrul bunurilor imobile în termenul stabilit.

Susţine că la 15 mai 2003 a fost adoptată legea cu privire la arendă în agricultură nr.198 şi la 31 mai 2003 primarul or.Cimişlia a înregistrat contractul de arendă la OCT Cimişlia sub nr. 1322/2003. A indicat că potrivit art.7 şi 19 din legea cu privire la arenda în agricultură nr.198 din 15 mai 2003 dreptul de posesiune şi folosinţă a bunurilor agricole apare din momentul semnării actului de predare-preluare a bunurilor. La începutul şi la încetarea arendei, părţile contractuale sunt obligate să întocmească, în termen de 14 zile. actele de predare-preluare a bunului agricol arendat. Actul va conţine datele inidicate la al.(2) art.7 Legii nr.198. Menţionează că primarul or.Cimişlia nici pînă în prezent n-a îndeplinit cerinţele legii privind transmiterea bunul arendat prin act de predare-preluare din care motive arendaşul n-a dispus de dreptul de posesiune şi de folosinţă asupra bunul arendat.

Din acest motiv, şi deoarece nu s-a folosit de bunul respectiv acesta nu a achitat plata pentru arendă. Mai invocă că din motivul încălcării termenului de înregistrare a contractului în registrul bunurilor imobile acesta a devenit nul conform prevederilor art. 220 CC al RM. Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 29 noiembrie 2009 a fost respinsă cererea înaintată de către Primăria oraşului Cimişlia împotriva lui Anatolie Sobeţchi cu privire la încasarea datoriei la plata pentru arendă şi a impozitului funciar în temeiul contractului de arendă nr. 035 din 21 noiembrie 2001 şi a fost admisă cererea reconvenţională înaintată de Anatolie Sobeţchi împotriva Primăriei or. Cimişlia cu privire la declararea nulităţii actului juridic.

S-a declarat nul contractul de arendă nr. 035 a terenului agricol cu suprafaţa de 23.2 ha din conturul 872, încheiat la 21 noiembrie 2001 între Primăria oraşului Cimişlia şi Anatolie Sobeţchi. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013 a fost admis apelul declarat de către Primăria or.Cimişlia, casată hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 29 noiembrie 2012 şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a admis acţiunea înaintată de către Primăria or.Cimişlia, fiind încasat de la Anatolie Sobeţchi în contul Primăriei or.Cimişlia datoria în sumă de 42449,2 lei, datoria la plata impozitului funciar în sumă de 6507,60 lei, în total suma de 48956,8 lei. S-a încasat de la Anatolie Sobeţchi în contul statului taxa de stat în valoare de 1101,52 lei.

A fost respinsă acţiunea reconvenţională înaintată de către Anatolie Sobeţchi. La 29 mai 2013 Anatolie Sobeţchi a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Cimişlia din 29 noiembrie 2012. În motivarea recursului a indicat că instanţa de apel la emiterea deciziei a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material, erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, n-au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele ce ţin de soluţionarea justă a cauzei, concluziile instanţei de apel expuse în deciziei vin în contradicţie cu circumstanţele pricinii, iar probele au fost apreciate arbitrar.

A mai menţionat că prin decizia instanţei de apel i s-a îngrădit dreptul la un proces echitabil şi la un tribunal imparţial prevăzut de art.6 alin.(1) al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Anatolie Sobeţchi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Anatolie Sobeţchi în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Anatolie Sobeţchi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Anatolie Sobeţchi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat