2ra-2155/13 — Anularea actului juridic, partajul averii comune

prima instanţă: V.Clima dosarul nr. 2ra-2155/13 instanţa de apel: A. Panov, S.Arnăut, T.Pelin ÎNCHEIERE 24 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Smentînă Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Smentînă Viorica împotriva lui Smentînă Oleg, Smentînă Natalia, Berzoi Mihail cu privire la anularea actului juridic şi partajul averii comune, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Smentînă Natalia, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun.Chişinău din 26 iulie 2011, c o n s t a t ă La 08 octombrie 2010 Smentînă Viorica a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Smentînă Oleg, Smentînă Natalia, Berzoi Mihail solicitînd declararea nulităţii parţiale a contractului de vînzare-cumpărare a imobilului situat în mun.Chişinău, str.Tîrgovişte 20/1, recunoaşterea dreptului de proprietate în devălmăşie şi partajarea bunului.

În motivarea acţiunii reclamanta Smentînă Viorica a invocat că, la 28 octombrie 2000 a fost înregistrată căsătoria cu Smentînă Oleg. Din căsătorie au doi copii Smentînă Nicolae (anul naşterii 2002) şi Smentînă Nicolina (anul naşterii 2004). Susţine reclamanta că, la data de 02 iulie 2003 împreună cu Smentînă Oleg, din surse comune au procurat casa de locuit din mun.Chişinău str.Tîrgovişte 20/1. Potrivit reclamantei, deoarece soţul Smentînă Oleg era angajat în organele de drept şi pentru a nu avea probleme la serviciu, casa de locuit a fost înregistrată pe numele Nataliei Smentînă. La fel se indică în acţiune că, la data procurării imobilului acesta avea un grad de finisare de 70%, motive pentru care declară reclamanta că împreună cu soţul Smentînă Oleg au efectuat lucrări de reparaţie, de construcţie, îmbunătăţind starea casei de locuit.

În opinia reclamantei, Smentînă Natalia este indicat în mod simulat în contractul de vînzare-cumpărare încheiat notarial la 02 iulie 2003 cu Berzoi Mihail. Însă cumpărătorii adevăraţi sunt Smentînă Viorica şi Smentînă Oleg. Din aceste considerente, reclamanta consideră că are un drept de proprietate asupra bunului imobil, fiind un bun proprietate în devălmăşie, solicitind împărţirea în mod egal a acestuia. De drept, Smentînă Viorica îşi întemeiază pretenţiile de nulitate a contractului pe prevederile art.220, 228 Codul civil, art.20. 26 Codul familiei privind împărţirea proprietăţii comune. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun.Chişinău din 26 iulie 2011 s-a repus în termen acţiunea, s-a declarat nulitatea parţială a contractului de vânzare-cumpărare a casei situate în mun.Chişinău, str.Tîrgovişte 20/1, identificată prin numărul cadastral 0100310.182.01, încheiat între Berzoi Mihail şi Smentînă Natalia.

În partea includerii Nataliei Smentînă în calitate de cumpărător al bunului imobil, cumpărătorul necorespunzător Smentînă Natalia se substituie cu cumpărătorii corespunzători Smentînă Oleg şi Smentînă Viorica şi s-a împărţit casa de locuit ce constituie obiectul litigiului, proprietate comună în devălmăşie a lui Smentînă Oleg şi Smentînă Viorica, determinând în proprietatea lui Smentînă Oleg şi Smentînă Viorica a câte 1/2 cotă-parte ideală din acest imobil. Împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun.Chişinău din 26 iulie 2011 au declarat apel Smentînă Natalia şi Smentînă Oleg care au solicitat casarea hotărârii primei instanţe şi încetarea procesului.

În argumentarea cererii de apel, Smentînă Natalia a indicat că instanţa de fond neîntemeiat şi ilegal a lipsit-o de dreptul său de proprietate asupra casei de locuit situate în mun.Chişinău, str.Tîrgovişte 20/1, casă care a fost procurată de ea cu bună credinţă de la Berzoi Mihail în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2500 din 02.07.2003 autentificat la notar şi înregistrat pe 17.06.2003 în Registrul bunurilor imobile la Organul Cadastral Teritorial Chişinău. De asemenea, apelanta a indicat că, casa de locuit ce constituie obiectul litigiului, a fost cumpărată din banii săi, încasaţi în urma vânzării apartamentului nr.5 din str.M.Spătaru 19/2, mun.Chişinău.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2013 s-a respins apelul declarat de către Smentînă Natalia, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun.Chişinău din 26 iulie 2011. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013 s-a dispus corectarea omisiunii evidente din dispozitivul deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2013 şi s-a indicat corect: s-a respins cererea de apel declarată de Smentîna Natalia şi Smentînă Oleg. În motivarea soluţiei sale, instanţa de apel a menţionat că reieşind din materialele cauzei, la 28 octombrie 2000 a fost înregistrată căsătoria dintre Smentînă Viorica cu Smentîna Oleg. Din căsătorie au doi copii Smentîna Nicolae (anul naşterii 2002) şi Smentîna Nicolina (anul naşterii 2004). La data de 02 iulie 2003 împreună cu Smentîna Oleg, din surse comune au procurat casa de locuit din mun.Chişinău str.Tîrgovişte 20/1.

La data procurării imobilului acesta avea un grad de finisare de 70%. Smentînă Viorica împreună cu soţul Smentîna Oleg au efectuat lucrări de reparaţie, de construcţie. îmbunătăţind starea casei de locuit. Contractul de vânzare-cumpărare încheiat notarial la 02 iulie 2003 cu Berzoi Mihail de către Smentînă Natalia a fost unul simulat, şi cumpărătorii adevăraţi sunt Smentîna Viorica şi Smentîna Oleg. Aceste circumstanţe s-au stabilit din depoziţiile martorilor Starcenco Anatoli, Chiver Tatiana, precum şi explicaţiile scrise ale pârâtului Berzoi Mihail, prin care s-a constatat că în calitate de dobânditori adevăraţi, ci nu aparenţi, ai casei de locuit din mun.Chişinău str.Tîrgovişte 20/1 sunt Smentîna Viorica şi Smentîna Oleg.

Contractul a fost încheiat în faţa notarului şi prin semnătură părţile şi-au însuşit cele declarate, astfel încât toate fac credinţă până la înscrierea în fals, în acest sens, la autentificare notarul verifică capacitatea de exerciţiu al persoanelor semnatare, voinţa şi tipul actului ce se autentifică, neinteresând actele şi acţiunile pînă la autentificare. Conform art.227 alin.(1) şi (2) Codul civil actul juridic încheiat în baza unei erori considerabile poate fi declarat nul de instanţa de judecata. Eroarea este considerabilă daca la încheiere a existat o falsa reprezentare referitor la: a) natura actului juridic; b) calităţile substanţiale ale obiectului actului juridic; c) părţile actului juridic (partenerul sau beneficiarul), in cazul in care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic.

Astfel, în funcţie de scopul concret al actului aparent şi de relaţia în care acesta se găseşte, eroarea de subiect se poate realiza prin trei procedee şi anume: prin fictivitate, prin deghizare - totală sau parţială şi prin interpunere de persoane.

În mod concret eroare de subiect sau simulaţia de persoane este o operaţiune juridică complexă, care presupune existenţa între contracte: unul public, aparent, denumit şi contract simulat, prin care se crează o anumită aparenţă juridică ce nu corespunde realităţii şi un alt contract secret, care corespunde voinţei reale a părţilor şi prin care acestea anihilează în tot sau în parte aparenţa juridică creată Aceasta concluzie este susţinută şi prin faptul că Smentîna Oleg şi Smentîna Viorica în calitate de cumpărători, ca persoane interesate de a procura bunul imobil, au negociat preţul cu vînzătorul Berzoi Mihail, au verificat starea materială şi juridică a bunului imobil, astfel şi-au manifestat acordul de voinţă de a dobândi în proprietatea lor un bun fără pretenţii.

La fel interesul de a dobândi în proprietate un bun rezultă şi acţiunile de după autentificarea contractului: din faptul că Smentîna Viorica împreună cu familia au continuat să locuiască netulburat în casa de locuit din mun.Chişinău str.Tîrgovişte 20/1; au efectuat investiţii material şi financiare în acest imobil, creîndu-şi condiţii de domiciliere. Instanţa de apel a menţionat că, probele indicate în cererea de apel declarată de către Smentîna Natalia şi Smentîna Oleg, nu sunt concludente şi pertinente în sensul prevederilor art. 121 CPC, potrivit căruia instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului.

Mai mult ca atît, cît priveşte împărţirea a bunului, instanţa de apel corect a conchis, că în conformitate cu art.371 alin.(1) Codul civil, bunurile dobîndite de soţi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comuna în devălmăşie dacă în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. Alin. (2) prevede că orice bun dobîndit de soţi în timpul căsătoriei se prezuma proprietate comuna in devălmăşie pîna la proba contrară. Probe contrare apelanţii nu au prezentat, de aceia cele invocate nu s-au reţinut ca întemeiate. Potrivit cu art.370 Codul civil, împărţirea bunului proprietate comuna în devălmăşie între proprietarii devălmaşi se va face proporţional aportului fiecăruia la dobândirea bunului.

Din considerentele reţinute casa de locuit din mun. Chişinău, str. Tîrgovişte 20/1, este inclusă în regimului proprietăţii în devălmăşie, fiind supusă partajării prin împărţirea a câte 1/2 cotă parte ideală din acest imobil. La 11 aprilie 2013 şi respectiv la 23 aprilie 2013 Smentînă Natalia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, şi remiterea cauzei la rejudecare în primă instanţă. În motivarea recursului recurent a indicat că instanţa de apel a emis decizia nominalizată cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu a elucidat şi constatat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

Mai mult ca atît, Smentînă Natalia a mai menţionat că instanţa de apel în mod eronat a aplicat prevederile art.227 alin.(1), (2) Cod civil, întrucît nu a fost probat cu certitudine existenţa unei erori de subiect la încheierea contractului de vînzare- cumpărare a casei de locuit din mun.Chişinău, str. Tîrgovişte 20/1, încheiate între Berzoi Mihail şi Smentîna Natalia la data de 02 iulie 2003. La 11 iunie 2013 Smentîna Viorica, a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat dezacordul cu recursul depus de Smentîna Natalia, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil. La 18 iunie 2013 Smentîna Oleg, a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat acordul cu recursul depus de Smentîna Natalia, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanţă.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Smentînă Natalia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Smentînă Natalia, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Smentînă Natalia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Smentînă Natalia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru