2ra-1789/13 — Restabilire la lucru

prima instanţă A. Catană dosarul nr.2ra-1789/13 instanţa de apel A. Panov S. Arnăut T. Pelin ÎNCHEIERE 24 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Hmeliuc împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” cu privire la anularea ordinului, restabilire la lucru şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la serviciu, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Oleg Hmeliuc, casată hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 15 mai 2012 şi emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La 28 decembrie 2011, Oleg Hmeliuc a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” cu privire la anularea ordinului, restabilire la lucru şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la serviciu.

În motivarea acţiunii reclamantul Oleg Hmeliuc a indicat că prin ordinul directorului general al ÎS „Calea Ferată din Moldova” nr. 976SP din 28 noiembrie 2011 a fost concediat din funcţia de şef al secţiei de aprovizionare cu combustibil din cadrul serviciului material rulant din 30 noiembrie 2011, conform art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, reducerea statelor de personal. Consideră ordinul menţionat şi concedierea sa ilegală, deoarece conform art. 87 alin. (1) din Codul muncii, concedierea salariaţilor membri de sindicat în cazurile stipulate la art. 86 alin. (1) lit. c) poate avea loc doar cu acordul preliminar scris al organului sindical din unitate, însă în cazul lui, comitetul sindical al Direcţiei căii ferate din Moldova (organul sindical din unitate) n-a dat acordul la concedierea sa din serviciu.

Menţionează că în cazurile în care legea condiţionează concedierea de existenţa acordului preliminar, nerespectarea acestor dispoziţii atrage nulitatea absolută a actului de concediere cu restabilirea în funcţie a salariatului. 1 În pofida prevederilor legale, administraţia a neglijat opinia comitetului sindical din unitate şi a solicitat acordul dat de la organul sindical ierarhic superior. Susţine că legislaţia muncii condiţionează dreptul de adresare la organul sindical ierarhic superior doar în cazul când urmează a fi concediat conducătorul organizaţiei sindicale primare, însă consideră că el nu cade sub incidenţa normei date. Procedura de concediere în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal (art. 88 alin. (1) lit. a) din Codul muncii) este condiţionată de emiterea unui ordin, motivat din punct de vedere juridic, cu privire la lichidarea unităţii ori reducerea numărului sau statelor de personal.

Astfel, menţionează că prin ordinul directorului interimar al ÎS „Calea Ferată din Moldova” nr. 321/H din 17 august 2011 cu privire la schimbarea structurii serviciului material rulant” secţia aprovizionare cu combustibil a fost redenumită în secţia raţionalizare şi control al consumului de motorină, însă consideră că secţia redenumită îşi păstrează atribuţiile şi rămâne în continuare în cadrul serviciului material rulant. Funcţia de şef al secţiei se păstrează, sunt reduse numeric doar restul statelor de personal. Afirmă că redenumirea secţiilor, funcţiilor sau a întreprinderilor, în esenţă, nu poate servi drept motiv de concediere a angajaţilor, iar ordinul bazat pe acest temei nu poate fi considerat legal.

Mai indică că concedierea sa din funcţia de şef al secţiei este ilegală, deoarece funcţia dată s-a păstrat şi în statele secţiei redenumite, doar la doi angajaţi din fosta secţie li s-a propus să-şi continue activitatea în secţia redenumită, însă lui i-a fost propusă funcţia de inginer de reparaţie a locomotivelor cu locul de muncă în afara unităţii respective, însă nu a acceptat-o, deoarece absolut nu cunoaşte domeniul dat. De asemenea, a indicat că la emiterea ordinului contestat, nu s-a ţinut cont de faptul că el, fiind lucrătorul cel mai calificat, are dreptul preferenţial de a rămâne angajat, având studii superioare în domeniu şi o vechime în muncă de 36 ani, dintre care 25 de ani în funcţia de şef al secţiei date, în repetate rânduri a fost menţionat pentru indici buni obţinuţi în muncă şi atitudine conştiincioasă faţă de îndatoririle de serviciu.

A mai menţionat că el este tată al unui copil minor adoptiv, soţia sa nu este angajată în câmpul muncii, deoarece îngrijeşte copilul şi în consecinţă este unicul salariat în familie, în virtutea celor expuse, consideră că dispune de avantaje faţă de actualul şef al secţiei V. Mohov, care anterior n-a lucrat nici o zi în secţia dată şi nu are experienţă în domeniu. Prin urmare, solicită anularea ordinului directorului general al ÎS „Calea Ferată din Moldova” nr. 976/SP din 28 noiembrie 2011 cu privire la concedierea sa, restabilirea sa în funcţia de şef al secţiei aprovizionare cu combustibil, precum şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la serviciu. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 15 mai 2012 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2013 apelul declarat de către Oleg Hmeliuc a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care a fost anulat ordinul de concediere nr. 976/SP din 28 noiembrie 2011 emis de ÎS „Calea Ferată din Moldova”, a fost restabilit Oleg Hmeliuc în 2 funcţia de şef al secţiei raţionalizare şi control al consumului de motorină a ÎS „Calea Ferată din Moldova”, începând cu 30 noiembrie 2011 şi a fost încasat de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Oleg Hmeliuc salariul mediu pentru absenţa forţată de la locul de muncă pentru perioada 30 noiembrie 2011 – 20 februarie 2013. La 01 aprilie 2013, în termenul prevăzut de lege, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

Recurentul ÎS „Calea Ferată din Moldova”, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece la emiterea deciziei, instanţa de apel a luat în consideraţie circumstanţe care nu au fost dovedite şi că a interpretat eronat normele de drept material. Consideră că instanţa de apel, judecând pricina, a depăşit limitele pretenţiilor înaintate şi că nu este de competenţa instanţe de judecată de a indica specialiştii care urmează a fi încadraţi în serviciu, aceasta fiind o prioritate a angajatorului. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. 3 În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul ÎS „Calea Ferată din Moldova” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi 4