2ra-2247/13 — Declararea nulă a titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren

prima instanţă: G.Lungu dosarul nr. 2ra-2247/13 instanţa de apel: N.Budăi, A.Nogai, I.Muruianu ÎNCHEIERE 17 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de recurentul Guţu Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Fartaul Veronica către Guţu Ion, Primăria şi Consiliul local Ulmu privind anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Guţu Ion, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 29 decembrie 2009, c o n s t a t ă La 19 august 2008, Fartaul Veronica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei, Consiliului sătesc Ulmu, raionul Ialoveni şi Ion Guţu cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi obligarea restituirii terenului cu suprafaţa de 0,025 ha.

În motivarea acţiunii reclamanta Fartaul Veronica a indicat că, bunica sa Strestian Sofia la data de 06.12.1993 a întocmit un testament prin care i-a testat dânsei toată averea ce-i aparţine. La data de 20.10.1995, Strestian Sofia a decedat şi respectiv, reclamanta a întrat în posesia tuturor bunurilor, care au aparţinut defunctei, fapt confirmat prin certificatul de moştenitor testamentar din 06.03.1996. Ulterior, însă s-a stabilit că ea nu a primit în proprietate toată averea ce aparţinea bunicii sale şi anume, o parte din terenul aferent domiciliului amplasat în s. Ulmu r. Ialoveni cu suprafaţa de 0.025 ha, pe care în mod abuziv 1-a ocupat şi 1-a îngrădit pîrîtul Guţu Ion.

Susţine reclamanta că, Primăria Ulmu şi Consiliul local, raionul Ialoveni de asemenea ilegal au atribuit în proprietate pîrîtului această suprafaţă de teren, eliberând la 09.03.2006 Titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, în care a inclus şi suprafaţa în litigiu, luând ca bază o decizie cu caracter general a consiliului local cu nr. 1/8 p. 8 din 02.02.2006. Totodată, prin certificatele eliberate de Primăria Ulmu, raionul Ialoveni şi conform cărţii de gospodărie s-a stabilit că cet. Strestian Sofia i-a aparţinut cu drept de proprietate terenul aferent imobilului cu suprafaţa de 0,07 ha, iar ea a primit ca moştenire un teren cu suprafaţa doar de 0,04 ha şi în aşa mod, contrar condiţiilor testamentului ea a fost lipsită de dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor ce i- au aparţinut cu drept de proprietate bunicii sale.

Primăria i-a eliberat şi ei Titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, unde e indicat că-i aparţine terenul aferent imobilului cu suprafaţa de 0,0459 ha. Solicită, Fartaul Veronica anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren situat în satul Ulmu, raionul Ialoveni nr. cadastral 5534202175 eliberat la 09 martie 2006 pe numele Negru Veronica şi titlul nr. cadastral 5534202254 din 05 martie 2006 eliberat pe numele lui Ion Guţu, obligarea restituirii terenului cu suprafaţa de 0,025 ha. Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 29 decembrie 2009 acţiunea a fost admisă. A fost anulat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren situat în satul Ulmu, raionul Ialoveni nr. cadastral 5534202175 eliberat la 09 martie 2006 pe numele Veronicăi Negru şi titlul nr. cadastral 5534202254 eliberat la 09 martie 2006 pe numele lui Ion Guţu.

A fost obligat Ion Guţu să restituie terenul cu suprafaţa de 0,025 ha. Împotriva acestei hotărâri la data de 05 februarie 2010, a declarat apel Ion Guţu, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă ca fiind neîntemeiată acţiunea înaintată de Veronica Fartaul.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013 s-a respins apelul declarat de către Ion Guţu, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 29 decembrie 2009. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii ca neîntemeiate. Astfel, instanţa de apel a concluzionat că,Strestian Sofia la data de 06.12.1993 a întocmit un testament prin care i-a testat lui Veronica Fartaul (Negru) averea ce-i aparţine (f.d-22).

Conform certificatului de succesor testamentar nr.1055 din 06 martie 1996, Negru (Fartaul) Veronica a devenit proprietară a întregii averi rămase după decesul bunicii acesteia, Sofia Strestian (f.d.25). Instanţa de apel a reţinut că, în temeiul datelor incluse în registrul de evidenţă a gospodăriilor com. Ulmu, r-Ialoveni, Streistian Sofia a avut în posesie 0,07 ha. de teren pe lângă casă şi 0,06 ha., pentru grădini, în total suprafaţa deţinută constituie 0,13 ha, fapt confirmat prin adeverinţele eliberate de către Primăria Ulmu, raionul Ialoveni (f.d.48).

În temeiul deciziei Primăriei nr. 1/8.8 din 02.02.2006 prin care s-a hotărît de a permite corectarea titlurilor de proprietate a deţinătorilor de teren de către Oficiul Cadastral Teritorial Ialoveni intimatei Negru (Fartaul) Veronica i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. cadastral 5534202175, în care este indicată suprafaţa terenului de 0,045 ha, iar apelantului Ion Guţu i-a fost transmis în proprietate teren cu suprafaţa de 0,0813 ha, ceia ce constituie cu 0,025 ha. mai mult. Totodată, instanţa de apel a menţionat că decizia Primăriei nr. 1/8.8 din 02.02.2006 prin care s-a hotărît de a permite corectarea titlurilor de proprietate a deţinătorilor de teren de către Oficiul Cadastral Teritorial Ialoveni nu conţine expres modificarea sectoarelor şi a titlurilor pe cetăţeni în parte, dar are un caracter general, fără a fi incluse familiile şi identificate care anume modificări urmează a fi efectuate.

La 09.01.2008 prin certificatul său Primăria Ulmu, raionul Ialoveni reconfirmă faptul, că după Strestian Sofia se enumerau 0,13 ha de pămînt, care au fost înregistrate în registrul cadastral sub nr.1132. Extrasul din cartea gospodăriilor ţărăneşti pentru anii 1983-1985 şi 1992-1995 confirmă de asemenea, că după defunct se enumerau 0,07 ha teren pentru construcţia casei. Atît Primăria Ulmu, raionul Ialoveni, cît şi apelantul nu au confirmat existenţa a careva act administrativ care ar confirma cedarea suprafeţei de 0,025 ha de către defunctă apelantului. Toate impozitele funciare calculate şi acceptate de Primăria Ulmu, au fost achitate de către intimată reieşind din suprafaţa de 0,07 ha.

Articolul 11 alin. 1) Cod Funciar a RM, stipulează expres că, autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetăţenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislaţia. Articolul 568 Cod civil (redacţia anului1964) stipulează dreptul testatorului de a lăsa toate bunurile sale uneia sau mai multor persoane. Negru (Fartaul) Veronica, fiind unicul succesor testamentar, a succedat tot patrimoniul defunctei Streistian Sofia, în mărimea în care a fost lăsat de ultima. Ca urmare, terenul aferent casei de locuit moştenite s-a dovedit a avea o suprafaţa de 0,07 ha., şi nu de 0,045 ha, după cum este indicat în titlul de proprietate.

Respectiv, ţinând cont de argumentele apelantului expuse în cererea de apel, care de fapt nu neagă surplusul celor 0, 025 ha, însă prezenţa acestora o argumentează prin transmiterea benevolă a acestei porţiuni de teren de către Streistian Sofia fiului ei, Guţu Vasile. Argumentul dat nu este relevant pentru instanţa de judecată, or administrarea în felul acesta a terenului nu a fost confirmată prin probe concludente şi admisibile. Astfel, instanţa de apel a concluzionat că autoritatea publică prin atribuirea în proprietate a terenului aferent imobilului cu micşorarea suprafeţei acestuia reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate. Drept urmare, instanţa de apel a reţinut că, suprafeţele de teren incluse în titlurile de proprietate, contestate de intimată, conţin date eronate, care nu corespund realităţii.

Astfel, Fartaul (Negru) Veronica conform actului de proprietate deţine 0,045 ha, însă conform prevederilor legale aceasta urmează să deţină 0,07 ha. Apelantul Guţu Ion, în surplus deţine 0,025 ha, adică o suprafaţă de teren acaparată fără temei legal şi care la rândul său reprezintă încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei-intimat. Conform art.l din protocolul 1 al CEDO, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Protecţia conferită de art.l, protocolul 1 al CEDO nu se aplică decât atunci când este posibilă revendicarea dreptului de proprietate asupra proprietăţii vizate, fiind protejat doar dreptul de proprietate real.

De asemenea este de menţionat şi prevederile art.46 al Constituţiei Republicii Moldova, care reglementează dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sânt garantate. Astfel, nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabila despăgubire. Averea dobândită licit nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii se prezumă. Articolul 315 Cod civil, proprietarul are dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu. Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terţ. Conform art.316 din Codul civil, proprietatea este în condiţiile legii, inviolabilă.

Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru o cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Astfel, instanţa de apel a menţionat că, instanţa de fond corect a dispus anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren situat în s. Ulmu, raionul Ialoveni nr. cadastral 5534202175 eliberat la 09.03.2006 pe numele lui Veronica Negru, cît şi a titlului nr. cadastral 5534202254, eliberat la 09.03.2006 pe numele lui Ion Guţu, ambele fiind emise în baza deciziei Primăriei nr.1/8.8 din 02.02.2006 prin care s-a hotărît de a permite corectarea titlurilor de proprietate a deţinătorilor de teren de către Oficiul Cadastral Teritorial Ialoveni, aceasta de fapt neavînd la bază careva temeiuri de fapt şi de drept.

La 08 mai 2013 Guţu Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului a indicat că instanţele judecătoreşti au emis soluţii cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, nu au elucidat toate circumstanţele cauzei. La 19 iunie 2013 Fartaul Veronica a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat dezacordul cu recursul depus de Guţu Ion, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Guţu Ion, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Guţu Ion, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Guţu Ion ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Guţu Ion, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul /semnătura/ Svetlana Filincova Judecătorii /semnătura/ Galina Stratulat /semnătura/ Iurie Bejenaru Copia corespunde originalului Judecător Iurie Bejenaru