2rac-363/13 — Declararea nulităţii acordului adiţional

Dosarul nr.2rac-363/13 Instanţa de fond:Judecătoria Rîşcani Judecător-Ion Timofei Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători-Boris Bîrca Maria Moraru, Mihail Ciugureanu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 17 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei , judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către IS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru", în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de S.C. „Daac System Integrator" SRL împotriva S.C.

„MMPS COM" SRL şi ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru" cu privire la declararea nulităţii acordului adiţional din 22.02.2010 la contractul nr.146 din 28.05.2008, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21.02.2013, prin care a fost respins apelul declarat de ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru" şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 27 iunie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, CONSTATĂ: La data de 17.01.2011, reclamantul a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.C.

„MMPS COM" SRL şi ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru" cu privire la declararea nulităţii acordului adiţional din 22.02.2010 la contractul nr. 146 din 28.05.2008 În motivarea acţiunii a invocat faptul că la 28.05.2008, întreprinderea „MMPS COM" SRL a încheiat cu ÎS „Registru" Contractul nr. 146.La baza acestui contract a stat hotărârea Consiliului de administraţie al ÎS „Registru" reflectată în procesul verbal nr.5 din 23.05.2008. Potrivit hotărârii respective s-a acceptat utilizarea în oficiile teritoriale ale ÎS „Registru" a terminalelor de plată. Concomitent s-a acceptat încheierea contractului între ÎS „Registru" şi „MMPS COM" SRL, privind 1 utilizarea în oficiile teritoriale a întreprinderii a terminalelor de plată (bancomatelor) şi taxa stabilită pentru serviciile acordate în mărime de 6% din volumul mijloacelor financiare primite pentru ÎS „Registru" prin intermediul acestora.

La 05.06.2008, părţile implicate în litigiu au încheiat Acordul adiţional nr. 1 la Contractul nr.146 din 28.05.2008. Potrivit p. 1 din Acord a fost completat Contractul nr.146 cu un nou punct, care a devenit p. 7.4, potrivit căruia au fost prevăzute condiţiile de reducere a remuneraţiei stabilite iniţial. Atît contractul de bază cît şi acordul adiţional nr.l din 05.06.2008, au fost încheiate de administratorul SC „MMPS COM" SRL, în baza hotărârii adunării generale a întreprinderii. În acelaş timp, administratorul întreprinderii Valentin Bambuleac, fară a dispune de împuternicirile necesare, a semnat la data de 22. 02. 2010 un Acord adiţional la Contractul nr. 146, prin care a fost modificat p.7.4 din contract, iar remuneraţia a fost redusă până la 3% din volumul plăţilor încasate prin intermediul terminalelor.

Acordul adiţional din 22.02.2010, cade sub incidenţa art. 195 CC şi în esenţă reprezintă un act juridic care este afectat de vicii ce implică nulitatea absolută a acestuia. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27.06.2012 acţiunea s- a admis, s-a declarat nul acordul adiţional din 22.02.2010 la contractul nr. 146 din 28.05.2008. (f.d.92-93). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21.02.2013 a fost respins apelul declarat de ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru" şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 27 iunie 21012, prin care acţiunea a fost admisă.

La 16 mai 2013, ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru" a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârii Judecătoriei Rîşcani din 27.06.2012 şi deciziei CA Chişinău din 21.02.2013 cu adoptarea unei noi hotării, prin care acţiunea să fie respinsă,încasarea de la SC ,,Dacc System Integrator“SRL a cheltuielilor clegate de taxa de stat în sumă de 135 lei. În motivarea recursului, recurentul a invocat interpretarea eronată a legii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru" în termen, deoarece copia deciziei a fost expediată în adresa părţilor la 12.04.2013 ( f.d.145).

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Conform art. 432 CPC (temeiurile declarării recursului): (1) Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; 2 b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru" este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

La caz, recurentul a invocat drept temei de recurs art.432 alin.(2) lit. c) şi anume interpretarea eronată a legii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele recurentului invocate în cererea de recurs , precum că nu a ştiut şi nu trebuia să ştie despre limitările administratorului SC ,,MMPS COM”SRL l-a încheierea actelor juridice valoarea cărora nu depăşeşte 25% din capitalul social al întreprinderiii, urmează a fi apreciate critic de către instanţa de recurs. Or, pînă la încheierea contractului nr.146 din 28.05.2008, SC ,,MMPS COM”SRL i-a prezentat recurentului actele de constituire din care rezultă limitele împuternicirii administratorului intimatului.

Mai mult decît atît, chiar şi în conţinutul contractului nr.146 din 28.05.2008 semnat de ÎS „Registru" se enunţă să administratorul întreprinderii S.C.,,MMPS COM” SRL acţionează în baza statutului societăţii comerciale , situaţie care denotă faptul că ÎS „Registru" a cunoscut conţinutul actului de constituire. În asemenea circumstanţe, actul juridic este afectat de nulitate , deoarece la încheierea acestuia a fost viciat consimţămîntul. Prin urmare, Bambuleac Valentin nu a avut împuternicirile necesare pentru a semna acordul adiţional din 22.02.2010. Distinct de cele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reţine că hotărîrile contestate au fost adoptate cu aplicarea corectă a legii materiale.

3 Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele , au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru" , în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţele judecătoreşti le-au dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru" ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru" , se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Vîlcov Vera Macinskaia 4