2ra-2283/13 — Înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate

prima instanţă: Gh.Balan dosarul nr.2ra-2283/13 instanţa de apel:D.Manole E.Fistican, N. Traciuc ÎNCHEIERE 11 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia, Ion Vîlcov examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Aman Aurel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lebedev Valentin împotriva lui Aman Aurel şi Aman Elena cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013 c o n s t a t ă La data de 05 iulie 2011, Lebedev Valentin, intervenient accesoriu Bodrug Grigore a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Aman Aurel şi Aman Elena cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate.

In motivarea acţiunii reclamantul Lebedev Valentin a invocat, că este proprietarul a ¾ cotă-parte din imobilul situat în mun. Chişinău str. Plaiului 131, în temeiul certificatului de moştenitor legal nr. 281707 seria AC din 07 februarie 2011, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău la data de 09 februarie 2011, după decesul Mariei Cravcenco, sora lui. De asemenea reclamantul a indicat că, conform stării de fapt existente de mai mulţi ani, fixate şi în documentele, schiţele Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău, în folosinţa defunctei Cravcenco Maria se aflau următoarele construcţii din imobil: din litera A – încăperile nr. 1, 2, 3, din litera a – încăperea nr. 7, din litera A1 – bucătăria de vară, nr. 3 – anexa, nr. 5 – şura.

1 Totodată, Lebedev Valentin a indicat că, coproprietar al ¼ cotă-parte din imobilul litigios este Bodrug Grigore Mihail, în folosinţa căruia se află construcţia cu litera A1 (reconstruită de el samovolnic în litera A2), iar pământul se află în proprietate comună. La acelaşi capitol reclamantul a indicat că, până în prezent nu îşi poate exercita integral dreptul de proprietate, pe motiv că partea lui din imobil este ocupată abuziv de către Aman Elena şi Aman Aurel, care s-au instalat în casă cu membrii familiei lor, imediat după decesul surorii sale, fără a invoca vre-un pretext plauzibil, perfectând viza de reşedinţă a lui Aman Elena, în imobilul litigios.

Suplimentar reclamantul a indicat că, după perfectarea succesiunii şi înregistrarea dreptului de proprietate a radiat viza de domiciliu a pârâtei Aman Elena, dar Aman Elena şi Aman Aurel au refuzat eliberarea benevolă a 3/4 din imobilul ce-i aparţine cu drept de proprietate, mai mult ca atît că, pârâţii îi pun piedici în folosirea proprietăţii. Reclamantul Lebedev Valentin solicită înlăturarea obstacolelor în exercitarea de către dânsul a dreptului de proprietate asupra ¾ din imobilul situat în mun. Chişinău, str. Plaiului, 132 şi evacuarea pârâţilor Aman Aurel şi Aman Elena şi membrilor familiei lor din aceste încăperi, proprietatea reclamantului. Prin hotărârea judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 16 august 2011 acţiunea s-a admis, s-a dispus evacuarea lui Aman Aurel şi Aman Elena împreună cu membrii familiei lor din ¾ cote-părţi din imobilul amplasat pe str. Plaiului, 132, mun.

Chişinău, care constă din construcţia lit. A cu încăperile nr. nr. 1,2,3, construcţia lit. a cu încăperea nr. 7, construcţia lit. A1 cu încăperea nr. 8 şi construcţiile auxiliare nr. 1,3,4,5. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013 s-a respins apelul declarat de Aman Aurel şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La 03 mai 2013 Aman Aurel a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel cu trimiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. În motivarea recursului a invocat, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 2 c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârș irea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Aman Aurel nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Aman Aurel ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Aman Aurel se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 3