3rh-104/13 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3rh-104/13 prima instanţă: N. Chiseliova instanţa de apel: A. Minciuna, A. Panov, V. Pruteanu instanţa de recurs: N. Clima, Iu. Şumcov, V. Barba ÎNCHEIERE 10 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia, Ion Vîlcov Iurie Diaconu, Nicolae Clima examinînd cererea de revizuire depusă de către Valentina Staver, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Staver împotriva Direcţiei pentru statistică a raionului Străşeni, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 decembrie 2012, c o n s t a t ă La 18 decembrie 2008, Valentina Staver a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei pentru statistică a raionului Străşeni, cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, Valentina Staver a indicat că, în baza ordinului Direcţiei pentru statistică a raionului Străşeni nr. 10/p din 30 ianuarie 2008, a fost concediată din funcţia de specialist, destinată pentru efectuarea lucrărilor legate de cercetarea bugetului gospodăriilor casnice. Susţine reclamanta că ordinul în cauză contravine dispoziţiilor Codului Muncii şi că concedierea a fost efectuată de către Direcţia Statistică a raionului Străşeni cu încălcarea procedurii de concediere prevăzută la art. 88 Codul Muncii, astfel în cît nu i-a fost oferită o zi lucrătoare cu menţinerea salariului mediu pe săptămînă pentru căutarea altui loc de muncă, nu a fost preavizată contra semnătura privitor la reducerea funcţiei, a fost concediată fără acordul preşedintelui sindical.

Mai indică reclamanta că ilegal i-a fost reţinut din salariu îndemnizaţia achitată ei anterior pentru disponibilizarea din funcţie publică. A solicitat Valentina Staver de a fi încasată suma reţinută de 5.092,74 lei, salariul pentru lipsa forţată de la lucru şi prejudiciul moral în mărime de 50.000 lei. De asemenea, Staver Valentina a solicitat repunerea în termenul prevăzut de art. 17 al Legii contenciosului administrativ, explicînd că din cauza bolii nu a avut posibilitatea de a înainta acţiune în judecată în termenul stabilit de lege. Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 07 aprilie 2010, s-a respins cererea înaintată de Staver Valentina privind repunerea acţiunii în termenul de prescripţie, s-a respins acţiunea înaintată de Staver Valentina ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 octombrie 2010, s-a respins cererea de recurs înaintată de Staver Valentina. Ca rezultat, Valentina Staver a înaintat cerere de revizuire împotriva deciziei instanţa de apel din 05 octombrie 2010, solicitînd casarea acesteia. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 martie 2012, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire. Ne fiind de acord, Valentina Staver a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 14 martie 2012, solicitînd casarea acesteia.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 decembrie 2012, a fost respins recursul declarat de către Valentina Staver şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 martie 2012. La 09 ianuarie 2013, Valentina Staver a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 decembrie 2012, solicitînd admiterea cererii, casarea integrală a deciziei instanţei de recurs din 19 decembrie 2012, a deciziei instanţei de apel din 05 octombrie 2010 şi a hotărîrii primei instanţe din 07 aprilie 2010. În motivarea cererii revizuentul a indicat că hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt ilegale, adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural, concluziile instanţelor expuse în hotărîre şi decizie sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond.

În special, s-a invocat că a fost eliberată cu încălcarea art. 86, 87, 88, 183, 184 Codul muncii şi art. 16 a Legii Sindicatelor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Prin urmare, se constată că nici un argument invocat de către revizuent nu se încadrează în motivele revizuirii enumerate supra. Adiţional celor indicate, este necesar a menţiona că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. În context, argumentele invocate în cererea de revizuire se referă la esenţa litigiului, argumente care au fost expuse în cadrul examinării cauzei şi nu pot fi percepute ca şi noi împrejurări, acestea fiind cunoscute de către Valentina Staver încă de la înaintarea acţiunii în instanţă.

Astfel, pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se solicită. Suplimentar celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie precizează, că însuşi admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei.

În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”. În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie . Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuent nu influenţează asupra legalităţii deciziei instanţei de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Valentina Staver ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art.art.269-270, art.453 al.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Valentina Staver, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Staver împotriva Direcţiei pentru statistică a raionului Străşeni, cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov Iurie Diaconu, Nicolae Clima