- Dosarul nr.
- 2ra-1866/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 3 iulie 2013
- Părțile
- Cernaleţchi Irina, persoană interesată Oficiul Stării Civile sect. Buiucani mun. Chişinău
- Pe scurt
- Persoanele în drept să declare apel, cuprinsul cererii de apel, limitele judecării apelului
2ra-1866/13 — Constatarea faptului patrnităţii
prima instanţă – V. Boico dosarul nr. 2ra-1866/13 instanţa de apel – N. Budăi, M. Guzun, N. Craiu DECIZIE 03 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Galina Burin, Tatiana Cibotari şi Nadejda Putină în pricina civilă la cererea Irinei Cernaleţchi cu privire la stabilirea paternităţii şi rectificarea numelui în certificatul de naştere împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Galina Burin, Tatiana Cibotari, Nadejda Putină şi avocatul Victor Serbuşca şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 01 august 2012, prin care acţiunea a fost admisă constată: La 06 decembrie 2010 Irina Cernaleţchi reprezentată de către Pavel Saviţchi a depus cerere cu privire la stabilirea paternităţii şi rectificarea numelui în certificatul de naştere. În motivarea cererii Irina Cernaleţchi a indicat că la 23 septembrie 2010 a decedat tatăl său, Serghei Mihail Chistruga, ea fiind unicul copil al acestuia. Menţionează că părinţii ei Serghei Chistruga şi Valentina Dutcovici nu au trăit împreună, dar deseori se vedeau, venind în vizită unul la altul, astfel fiind în relaţii bune. La fel se întâlneau la sărbători tatăl venind cu cadouri. Susţine că tatăl său îi asigura întreţinerea îi cumpăra haine, rechizitele necesare pentru şcoală.
Invocă că Serghei Chistruga nu a fost înscris cu numele său de familie în certificatul ei de naştere, deoarece era o situaţie mai dificilă la acel moment, însă dânsul nu a negat nicio dată că este tatăl ei biologic. Afirmă că în certificatul ei de naştere este indicat numai prenumele şi patronimicul tatălui ei, iar numele de familie este indicat „Dutcovici” adică numele de familie al mamei sale. 1 Pe parcursul mai multor ani nu a avut careva probleme legate de numele de familie al tatălui ei, însă după decesul lui, s-a adresat la Oficiul Sării Civile pentru a solicita eliberarea duplicatului certificatului de naştere pentru perfectarea documentelor, iar prin răspunsul primit i s-a comunicat că aşa persoană Serghei Mihailovici Dutcovici, născut la 13 septembrie 1941 nu există.
Insistă că Serghei Chistruga este tatăl ei biologic, fapt care poate fi confirmat de către martorii Nelea Postica, Veronica Niţuleac, Liubovi Cotiujanscaia, Zinovia Railean, Maria Moroşan. Mai indică că locuieşte cu mama sa Valentina Dutcovici, cu soţul său şi cu fiica lor Andreea Cernaleţchi, într-un apartament cu o odaie. Solicită repunerea cererii în termen, stabilirea paternităţii lui Serghei Chistruga asupra sa şi de a obliga Oficiul Stării Civile sectorul Buiucani de a-i elibera certificatul de naştere rectificat cu indicarea la rubrica tatăl copilului numele de familie real al lui Serghei Mihail Chistruga (în certificatul de naştere ultimul este ca Serghei Mihail „Dutcovici”). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 11 ianuarie 2011 cererea a fost admisă, stabilită paternitatea lui Serghei Chistruga, născut la 13 septembrie 1941 şi decedat la 23 septembrie 2010, faţă de Irina Cernaleţchi (Dutcovici) născută la 16 octombrie 1982 şi obligat Oficiul Stării Civile de a rectifica în actul de naştere al Irinei Dutcovici, cu indicarea în rubrica tatăl copilului - numele de familie din „Dutcovici” în „Chistruga” Serghei Mihail, cu eliberarea ulterioară a duplicatului respectiv. La 18 martie 2011 Tatiana Cibotari, Nadejda Putină şi Galina Burin au depus cerere de revizuire, împotriva hotărârii primei instanţe. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 11 mai 2011 cererea de revizuire depusă de Tatiana Cibotari, Nadejda Putină şi Galina Burin a fost respinsă ca inadmisibilă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 iulie 2011 a fost admis recursul declarat Tatiana Cibotari, Nadejda Putină şi Galina Burin, casată încheierea primei instanţe şi emisă o nouă încheiere prin care a fost admisă cererea de revizuire, casată hotărârea Judecătoriei Râşcani din 11 ianuarie 2001 şi pricina fiind restituită spre rejudecare în aceiaşi instanţă. Prin încheierea din 23 august 2011 Curtea de Apel Chişinău a corectat eroarea comisă în dispozitivul deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 iulie 2011, fiind substituit denumirea Judecătoriei „Rîşcani mun. Chişinău” cu Judecătoria „Buiucani mun. Chişinău”. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 01 august 2012 cererea a fost admisă, constatat faptul paternităţii lui Serghei Mihail Chistruga, născut la 13 septembrie 1941, decedat la 23 septembrie 2010 faţă de Irina Cernaleţchi (Dutcovici).
Totodată fiind menţionat că prezenta hotărâre constituie temei pentru perfectarea actului de naştere a Irinei Dutcovici, cu indicarea în rubrica „tatăl copilului” a numelui din „Dutcovici” în „Chistruga”. 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 au fost respinse apelurile declarate de către Galina Burin, Tatiana Cibotari, Nadejda Putină şi avocatul Victor Serbuşca şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 07 martie 2013, Galina Burin, Tatiana Cibotari şi Nadejda Putină au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a cerinţelor intimatei. În motivarea recursului au invocat că decizia instanţei de apel este una ilegală fiind emisă cu încălcarea normelor de drept procedural.
Menţionează că încălcările care stau la baza recursului reprezintă încălcări care au dus la soluţionarea greşită a pricinii, aprecierea arbitrară a probelor, iar cumulativ acestea aduc atingere şi încalcă dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Indică că probele care au stat la baza stabilirii acestor circumstanţe au fost apreciate în mod arbitrar de către instanţele inferioare. Ca probă pentru invocarea circumstanţelor menţionate au constituit depoziţiile contradictorii ale martorilor din partea intimatei fără a se da o apreciere justă depoziţiilor celorlalţi martori.
Instanţa urma să admită demersul lor cu privire la audierea repetată a martorilor pentru depunerea depoziţiilor, nu doar pentru a se convinge de veridicitatea afirmaţiilor acestora, dar şi pentru a le oferi recurentelor posibilitatea de a le adresa întrebări şi de a prezenta concluzii în privinţa afirmaţiilor martorilor în cauză. Afirmă că în pofida obiecţiilor lor, instanţa a anexat la dosar şi a reţinut spre examinare, apreciind drept probe pertinente depoziţiile martorilor depuse înainte de a fi rejudecată cauza, astfel ele neavând posibilitate de a adresa întrebări acestora, fapt prin care a fost încălcat principiul contradictorialităţii şi egalităţii armelor în proces.
Insistă că anexând depoziţiile scrise ale martorilor: Moroşan Maria, Railean Zenovia, Niţuleac Veronica, Postica Nelea şi Cotiujanscaia Liubovi, instanţa a încălcat art. 130 alin. (2) CPC, deoarece la caz instanţele urmau să supună respectivele depoziţii unei aprecieri mai critice, reieşind şi din relaţiile interpersonale dintre Irina Cernaleţchi, mama acesteia şi martorii menţionaţi. Depoziţiile martorilor nu pot fi acceptate ca probe pertinente şi concludente din motivul că acestea sunt sumare, lipsite de informaţie relevantă şi vin în contradicţie cu însăşi depoziţiile intimatei. Un alt fapt care pune la îndoială pertinenţa şi concludenta depoziţiilor martorilor este faptul că din conţinutul depoziţiilor nu se poate constata în mod direct care este numele presupusului tată.
Este bizar că majoritatea martorilor, făcând referinţă la tatăl intimatei, nu pronunţă în mod expres numele şi prenumele acestuia. Astfel, este greu de dedus legătura de cauzalitate dintre acţiunea de constatare a paternităţii şi persoana lui Serghei Chistruga, reieşind din faptul că martorii nu invocă numele acestuia în depoziţiile lor. Consideră că şi depoziţiile martorilor audiaţi în cadrul judecării pricinii: Nina Lozovanu, Valentina Hioară, Agnesia Leont, de asemenea nu pot fi reţinute ca probe concludente şi pertinente deoarece aceşti martori în depoziţiile lor nu afirmă în mod 3 direct că intimata ar fi fiica răposatului Serghei Chistruga, deoarece aceştia au fost invocat doar presupuneri sau propriile interpretări asupra faptului discutat.
Afirmă că toate depoziţiile depuse din partea intimatei vin în contradicţie cu depoziţiile celorlalţi martori: Vasile Bainac, Eleonora Chistruga, Sergiu Cebotari şi Andrei Sîrbu, care au declarat unanim că răposatul le-a comunicat că nu are şi nici nu a avut vreodată copii. Insistă că intimata pe tot parcursul judecării pricinii nu a putut prezenta instanţei cel puţin o singură probă relevantă pentru constatarea paternităţii, cum ar fi imagini foto, video care ar confirma relaţia tată fiică dintre ea şi Serghei Chistruga.
Susţin că instanţele inferioare nu au atras atenţia şi la faptul că în certificatul de naştere al Irinei Cernaleţchi, în calitate de tată este indicat Serghei Mihailovici Dutcovici cu data naşterii 06 septembrie 1941, această dată de naştere nu corespunde cu data de naştere a răposatului Serghei Chistruga care este de 13 septembrie 1941. Menţionează că prevederile art. 52 Codului familiei din 1969, (lege în vigoare la data naşterii intimatei), explică modul în care a apărut în actul de naştere al ei prenumele răposatului „Serghei”. Mai indică că declaraţiile intimatei urmau a fi apreciate critic de către instanţe, deoarece atât Irina Cernaleţchi cât şi Valentina Dutcovici, nu au încercat să stabilească paternitatea lui Serghei Chistruga în timpul vieţii lui, pe când acest lucru putea fi făcut simplu prin declaraţia comună a părţilor la organul de stare civilă conform art. 47 alin. (5) Codul Familie, sau prin expertiza genetică.
Indică că instanţa de apel nu a pătruns în esenţa cauzei ce se dovedeşte şi prin faptul că la dosar sunt două cereri de apel, din partea aceloraşi apelante, una dintre cererile de apel a fost depusă din numele lor de o persoană neîmputernicită şi anume avocatul Victor Serbuşca, care deşi a fost informat că nu mai este necesitatea de a le fi acordată asistenţă juridică, a depus o cerere de apel din numele lor, fără a le informa, contrar indicaţiilor lor. Iar faptul că avocatul Victor Serbuşca nu era împuternicit să depună cererea de apel se dovedeşte şi prin lipsa semnăturilor lor în mandatul anexat la dosar de către acesta. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanţei de apel din 06 decembrie 2012 a fost expediată în adresa recurentelor la 14 ianuarie 2012, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 239). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentele s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 07 martie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează.
4 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Fiind investită cu judecarea cererii Irinei Cernaleţchi cu privire la stabilirea paternităţii şi rectificarea numelui în certificatul de naştere, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acesteia, constatând faptul paternităţii lui Serghei Mihail Chistruga, născut la 13 septembrie 1941, decedat la 23 septembrie 2010 faţă de Irina Cernaleţchi (Dutcovici). Totodată instanţa a menţionat că prezenta hotărâre constituie temei pentru perfectarea actului de naştere a Irinei Dutcovici, cu indicarea în rubrica „tatăl copilului” a numelui din „Dutcovici” în „Chistruga”.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe la 03 septembrie 2012 intervenienţii Galina Burin, Tatiana Cibotari şi Nadejda Putină au declarat cerere de apel. Materialele cauzei denotă că, tot la 03 septembrie 2012, cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 01 august 2012, în interesele Galinei Burin, Tatianei Cibotari şi Nadejdei Putină a depus şi avocatul Victor Serbuşca. Judecând pricina în ordine de apel, instanţa de apel a respins apelurile declarate de către Galina Burin, Tatiana Cibotari, Nadejda Putină şi avocatul Serbuşcă, ajungând la concluzia netemeiniciei acestora, menţinând hotărârea primei instanţe ca întemeiată. În conformitate cu art. 360 alin. (1) CPC, sunt în drept să declare apel reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege.
Prin prisma normei enunţate, la caz, se constată că instanţa de apel a examinat apelul declarat de către avocatul Victor Serbuşca, omiţând de a verifica împuternicirile acestui, care, după cum se constată în speţă, a depus cerere de apel separat de cea a recurentelor.
Aici urmează de reţinut dispoziţiile conţinute la alin. (3) art. 365 CPC, care direct statuează că în cazul când cererea de apel se semnează de reprezentantul apelantului, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire, precum şi a art. 81 CPC care prevede că dreptul de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătoreşti, trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii.
Or, deşi la materialele dosarului sunt anexate mandatele avocatului Victor Serbuşca (f. d. 74, 88 ), acestea nu sunt completate în modul stabilit de pct. 5 alin. (2) 5 al Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului nr. 1175 din 21 decembrie 2010 (în vigoare la data declarării apelului), care direct indică că pe verso formularul mandatului obligatoriu se inserează împuternicirile avocatului şi semnătura clientului.
Totodată instanţa de recurs reţine că prin cererea Irinei Cenaleţchi depusă în instanţă s-a solicitat stabilirea paternităţii lui Serghei Chistruga asupra sa şi obligarea Oficiul Stării Civile sectorul Buiucani de a-i elibera certificatul de naştere rectificat cu indicarea la rubrica tatăl copilului numele de familie real al lui Serghei Mihail Chistruga, în acest sens făcându-se referire la prevederile art. 281 alin. (2) lit. d) CPC, dispoziţii ce se conţin în Capitolul XXIV al Codului de procedură civilă, care reglementează procedura specială de constatare a faptelor ce au valoare juridică. Prima instanţă a admis cererea în sensul formulat, pronunţând hotărâre în conformitate cu art. 285 CPC.
În conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. Verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.
Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din specificul obiectului cererii în cauză, instanţa de recurs reţine că contrar acestor prevederi, instanţa de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor supuse examinării, fără a intra în esenţa problemei supuse judecării şi fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză. Or, la judecarea prezentei cereri se impune obligaţia de a constata, prin prisma Capitolului XXIII al Codului de procedură civilă şi în special a art. 279 alin. (1) lit. a) şi art. 282 alin. (1) CPC, dacă constatarea faptului care se solicită în speţă nu este legată de soluţionarea unui litigiu de drept.
Aici urmează de remarcat că cererea de constatare a paternităţii se examinează în conformitate cu art. 281 alin. (2) lit. d) CPC, iar în cazul în care în cadrul examinării cauzei de constatare a faptului solicitat, se constată existenţa unui litigiu de drept, survin consecinţele art. 280 alin. (3) CPC, care indică că instanţa scoate cererea de pe rol printr-o încheiere şi explică petiţionarului şi persoanelor interesate dreptul lor de a soluţiona litigiul în procedură de acţiune civilă la instanţa competentă. Cele remarcate, atestă că instanţa de apel judecând apelul, nu a constatat neajunsurile din hotărârea primei instanţe şi nu s-a pronunţat asupra acestora, fapt ce indică că judecarea apelului a fost efectuată în mod superficial, cu încălcarea prevederilor stipulate la art. 373 CPC.
Faţă de cele ce preced, se impune admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cauza urmând a fi trimisă la instanţa de apel în vederea rejudecării cauzei cu respectarea principiilor ce guvernează pricina în cauză. 6 La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate mai sus şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. În conformitate cu 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Galina Burin, Tatiana Cibotari şi Nadejda Putină. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea Irinei Cernaleţchi cu privire la stabilirea paternităţii şi rectificarea numelui în certificatul de naştere, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu 7