3r-256/13 — Obligarea autorizării dosarului de subvenţionare

dosarul nr.3r-256/13 prima instanţă: N. Budăi DECIZIE 03 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Nicolae Clima examinînd cererea de recurs depusă de către Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată „REMACOSIM” împotriva Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, subordonată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la obligarea autorizării dosarului de subvenţionare depus în vederea compensării costului pentru renovarea complexului frigorific, în sumă de 399827 lei.

împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2013, prin care a fost respinsă cererea Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, subordonată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la explicarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 14 iunie 2011, c o n s t a t ă La 10 mai 2011, SRL „REMACOSIM” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la obligarea autorizării dosarului de subvenţionare depus în vederea compensării costului pentru renovarea complexului frigorific, în sumă de 399827 lei.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că la data de 15 noiembrie 2010, SRL „REMACOSIM” a depus la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, subordonată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, solicitarea sprijinului financiar întru compensarea costului pentru renovarea complexului frigorific, în sumă de 399827 lei. Dosarul a fost depus potrivit Măsurii nr. 9 „Stimularea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare” din Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionare a producătorilor agricoli, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.167 din 9 martie 2010. Invocă reclamantul că prin scrisoarea Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură nr. 99 din 12 aprilie 2011, a fost comunicată decizia de respingere a dosarului de subvenţionare depus de SRL „REMACOSIM” în vederea compensării costului pentru renovarea complexului frigorific, în sumă de 399827 lei.

Ca temeiuri de respingere a dosarului au fost invocate: amplasarea complexului frigorific în orăşelul Lipcani şi lipsa actului de dare în exploatare a utilajului şi echipamentului. Consideră reclamantul, că motivele invocate sunt ilegale şi neîntemeiate. I. Cu referire la amplasarea obiectivului. Potrivit pct.70 din Regulament, Domeniul de acţiune. Sprijinul este acordat pentru compensarea costului echipamentului tehnologic şi utilajului procurat sau cu plata în rate şi instalat pentru întreprinderile de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi legumelor, amplasate în localităţi rurale, şi pentru casele de ambalare şi frigidere, precum şi a celor de procesare a cerealelor şi produselor oleaginoase, cărnii, peştelui şi laptelui.

Solicitanţii vor beneficia de subvenţii pentru suma achitată la procurarea echipamentului şi utilajului care va fi nu mai puţin de 70 % din costul proiectului. Astfel, condiţia de amplasare a obiectivelor în localităţile rurale este valabilă doar pentru echipamentul tehnologic şi utilajul procurat cu plata în rate şi instalat pentru întreprinderile de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi legumelor, frigiderele nefiind legate de careva condiţii de amplasare.

în conformitate cu pct. 68- 69 din Regulament obiectivele măsurii pentru care a optat petiţionarul sunt: - sporirea productivităţii şi competitivităţii sectorului agricol prin modernizarea utilajului şi infrastructurii postrecoltare şi procesare; - implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor postrecoltare; - instalarea si modernizarea echipamentelor, proceselor şi tehnologiilor de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi legumelor; - adaptarea calităţii produselor la standardele internaţionale; - diversificarea serviciilor prestate populaţiei rurale; - sporirea veniturilor producătorilor agricoli şi diminuarea sărăciei în mediul rural. Aceste obiective pot fi realizate de petiţionar, prin serviciile care vor fi prestate populaţiei rurale din satele din vecinătatea or.

Lipcani. Pornind de la cele invocate şi ţinând cont de regula instituită de legislator în art. 16 din Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător potrivit căreia „dubiilor apărute la aplicarea legislaţiei se tratează în favoarea întreprinzătorului” respingerea dosarului pe acest motiv este vădit ilegală. II. Cu referire la lipsa actului de dare în exploatare a utilajului şi echipamentului. Prin invocarea acestui pretins temei se confirmă odată în plus că Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură nu este sigură de legalitatea respingerii dosarului din motivul amplasării complexului frigorific în orăşelul Lipcani şi a invocat pentru orice eventualitate un motiv inventat.

Or, în procesul verbal nr. 38 din 12 aprilie 2011 este indicat expres, că au fost prezentate acte care confirmă recepţionarea construcţiei şi de executare a lucrărilor de montare. Nu este relevantă denumirea actului juridic, ci faptele care le atestă. Mai ales că asemenea acte au fost deja acceptate de pârât pe dosare anterioare şi executorul frigiderului a fost acelaşi. Totodată, este de menţionat Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova privind aplicarea în practica judiciară de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale (Convenţia) nr. 17 din 19 iunie 2000 prin care se statuează că: „din prevederile Constituţiei Republicii Moldova (an.

4 alin. 2 precum şi hotărârea Curţii Constituţionale nr. 55 din 14 octombrie 1999 privind interpretarea unor prevederi ale art. 4 din Constituţia Republicii Moldova, rezultă că Convenţia constituie o parte integrantă a sistemului legal intern şi respectiv urmează a fi aplicată direct ca oricare altă lege a Republicii Moldova cu deosebirea că Convenţia are prioritate faţă de restul legilor interne care îi contravin". Prin aceiaşi hotărâre „se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra faptului că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este unica în drept să dea interpretări oficiale aplicării Convenţiei prin jurisprudenţa sa, şi deci, este una obligatorie.

În lumina jurisprudenţei CEDO, având în vedere că cererea prealabilă prevăzută de legea contenciosului administrativ nu poate fi considerată un recurs efectiv extrajudiciar (Potrivit art. 14 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, decizia de înregistrare poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate fi anulată numai de instanţa de judecată), reclamantul este îndreptăţit să ceară aplicarea directă a art. 13 al Convenţiei care prevede că „orice persoană, ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta Convenţie au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale”.

Prin hotărârea sa Aydin c. Turciei din 25 septembrie 1997 Curtea a statuat că „recursul prevăzut de art. 13 trebuie să fie efectiv atât în cadrul reglementărilor legale, cât şi în practica de aplicare a acestora, în sensul că exercitarea sa să nu fie obstrucţionată de acte sau omisiuni ale autorităţii statale”. Solicită reclamantul, de a obliga pârâtul să autorizeze dosarul de subvenţionare depus de SRL „REMACOSIM” în vederea compensării costului pentru renovarea complexului frigorific, în sumă de 399827 lei, recuperarea cheltuielilor de judecată din contul pârâtului.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14.06.2011, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „REMACOSIM”, a fost obligată Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, să autorizeze dosarul de subvenţionare depus în vederea compensării costului pentru renovarea complexului frigorific, în sumă de 399827 lei, potrivit Măsurii nr. 9 „Stimularea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare” din Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionare a producătorilor agricoli, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.167 din 9 martie 2010, a fost respinsă cererea SRL „REMACOSIM” privind recuperarea cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM, din 12.10.2011, recursul declarat de către Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură a fost respins şi menţinută hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14.06.2011, în prezenta pricină civilă. La data de 03.04.2013, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a depus cerere privind explicarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 14.06.2011.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2013, a fost respins demersul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la explicarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 14 iunie 2011. La 14 mai 2013, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a depus cerere de recurs împotriva încheierii primei instanţe, cerînd admiterea cererii de recurs, casarea încheierii primei instanţe şi emiterea unei noi încheieri prin care să fie explicată Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 14.06.2011.

În motivarea recursului recurenta a invocat că Curtea de Apel Chişinău nu s-a expus referitor la suma concretă care urmează să fie autorizată din costul pentru renovarea complexului frigorific în valoare de 399 827 lei, limitându-se doar la trimiterea că autorizarea dosarului respectiv urmează să se efectueze în conformitate cu Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 167 din 09.03.2010. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii atacate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Potrivit art. 251 alin. (1) CPC, dacă sînt necesare explicaţii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărîrii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziţii contradictorii, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau a executorului judecătoresc, să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărîrii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a reţinut că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14.06.2011, devenită irevocabilă, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „REMACOSIM”, a fost obligată Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, să autorizeze dosarul de subvenţionare depus în vederea compensării costului pentru renovarea complexului frigorific, în sumă de 399827 lei, potrivit Măsurii nr. 9 „Stimularea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare” din Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionare a producătorilor agricoli, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.167 din 9 martie 2010. Colegiul consideră că hotărîrea primei instanţe, devenită irevocabilă, nu cuprinde dispoziţii contradictorii, este clară, certă, completă, consecutivă, concretă şi prin urmare nu sunt temeiuri pentru explicarea acesteia.

Prin urmare, instanţa de recurs consideră că prima instanţă s-a expus corect asupra problemei, respingînd cererea Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la explicarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 14 iunie 2011. În conformitate cu art. art.427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată „REMACOSIM” împotriva Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la obligarea autorizării dosarului de subvenţionare depus în vederea compensării costului pentru renovarea complexului frigorific, în sumă de 399827 lei. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă Judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Clima