3ra-1196/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I.Ghilas dosarul nr.3ra-1196/13 instanţa de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi ÎNCHEIERE 26 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Nicolae Clima, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către ÎM „Piaţa Şoldăneşti”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎM „Piaţa Şoldăneşti” către Consiliul local Şoldăneşti privind anularea deciziei nr.11/9 din 06.07.2012, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 31.01.2013 şi hotărîrii Judecătoriei Şoldăneşti din 25.10.2012, c o n s t a t ă: La data de 17.08.2012, ÎM „Piaţa Şoldâneşti" s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Consiliul local Şoldăneşti privind anularea deciziei nr.11/9 din 06.07.2012.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, prin decizia nr.11/9 din 06.07. 2012, Consiliul local a aprobat statele de personal şi schema de remunerare a muncii salariaţilor la Î.M. "Piaţa Şoldăneşti", modificînd retribuirea muncii unor salariaţi fără temei legal. La 16 iulie 2012, întreprinderea s-a adresat cu o cerere prealabilă către Consiliul local Şoldăneşti, solicitînd revocarea în totalitate a deciziei nr.11/9 din 06.07.2012, cu modificarea şi pronunţarea unei alte decizii, însă nu s-a luat nici o decizie în acest sens. Considera decizia Consiliului local nr.11/9 din 06.07.2012 "Cu privire la aprobarea statelor de personal şi schemei de remunerare a muncii salariaţilor la I.M. „Piaţa Şoldăneşti" de modificare în scădere a retribuirii muncii unor categorii de salariaţi ilegală şi pasibilă anulării în temeiul următoarelor circumstanţe.

A invocat că la adoptarea deciziei sus numite a fost eronat aplicată schema de retribuire a muncii, deoarece noţiunea de conducătorul întreprinderii folosită în anexa deciziei Consiliului local Şoldăneşti nu există în anexele Hotărîrii Guvernului nr.743 din 11.06.2002 "Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară", însă există în H.G. sus numită termenul de conducător de unitate unde coeficientul de multiplicare folosit în anexa deciziei CL Şoldăneşti este 4,00-8,00. Decizia 1 contestată a fost adoptată contrar prevederilor art.l0 alin.(2) lit.c ),g), art.68 alin.(1), (2) lit.d) din Codul Muncii RM. Administraţia pieţei are dreptul conform statutului de funcţionare a Î.M.

”Piaţa Şoldăneşti” aprobat prin decizia Consiliului local nr.5-5 din 10 august 2007 să stabilească sistemele de retribuirea muncii în funcţie de posibilităţile financiare, poate elabora şi aplica pe categoriile de salarizare ale Reţelei tarifare unice de salarizare grile de salarii sau coeficienţi de multiplicitate în cuantum multiplu al salariului tarifar pentru categoria I de calificare stabilită în unitate, deosebite de cele stabilite în Reţeaua tarifară unică de salarizare a angajaţilor din sectorul bugetar. Prin hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 25.10.2012, a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 31.01.2013, a fost respins recursul declarat de ÎM „Piaţa Şoldăneşti”,cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Şoldăneşti din 25.10.2012.

La 29.03.2013, ÎM „Piaţa Şoldăneşti” a declarat recurs, în termen legal, deoarece conform avizului de recepţie, decizia a fost primită de către recurent la 14.02.2013 (f.d.129), solicitînd casarea hotărîrilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului, a indicat că instanţele de judecată nu au luat în consideraţie că ÎM „Piaţa Şoldăneşti” este o unitate cu autonomie financiară, dispune de balanţă proprie şi are dreptul să stabilească sistemele de retribuire a muncii de sine stătător în funcţie de posibilităţile financiare. Recurentul a făcut referire la HG nr.743 din 11.06.2002 cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară, procesul-verbal de control al ITM Orhei din 13.11.2012 privitor la salarizare.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de ÎM „Piaţa Şoldăneşti” este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu dispoziţia art.432 alin.(1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat. Argumentele invocate de ÎM „Piaţa Şoldăneşti” în cererea de recurs că hotărîrile judecătoreşti sunt ilegale, poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Dezacordul cu hotărîrile judecătoreşti prin relatarea situaţiei în viziunea recurentului, este inadmisibilă din considerentele că nu se încadrează în 2 prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a acestor hotărîri, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu- se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Călăuzindu-se de art.440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către ÎM „Piaţa Şoldăneşti”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), 433 lit.a), art.440 alin.(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către ÎM „Piaţa Şoldăneşti”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Nicolae Clima 3