3ra-1184/13 — Contestarea actului administrativ şi încasarea prejudiciului moral

dosar nr. 3ra-1184/13 prima instanţă: V. Gâscă instanţa de apel: N. Budăi, N. Cernat şi A. Gavriliţă DECIZIE 19 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursurile declarate de Andrei Donică şi Comisia pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Donică împotriva Comisiei pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, cu privire la anularea deciziei din 12 septembrie 2011 şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013, prin care a fost admisă cererea de apel declarată de Andrei Donică, fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 17 octombrie 2012 şi pronunţată o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, constată: La 16 noiembrie 2011, Andrei Donică a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova cu privire la anularea deciziei din 12 septembrie 2011 şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 12 septembrie 2011,a fost sancţionat disciplinar cu o amendă în mărime de 3 000 lei. Consideră, Andrei Donică, că această decizie este ilegală şi a fost aplicată în lipsa dovezilor. Cele invocate în plângere de către petiţionarul Cătălin Ţugulea nu corespund adevărului şi sînt combătute cu explicaţia reclamantului din august 2011 adresată Comisiei şi probată prin documentele anexate la explicaţie. 1 Reclamantul a explicat că, după încheierea contractului de asistenţă juridică din 08 aprilie 2008, prin telefon, precum şi prin intermediul verişorului lui Cătălin Ţugulea - R. Cirimpei, a solicitat de nenumărate ori prezenţa clientului, pentru perfectarea procurii ca să-l reprezinte în judecată şi pentru semnarea cererii de chemare în judecată.

Cătălin Ţugulea de fiecare dată amâna exercitarea acestor cerinţe. Aproximativ pe la mijlocul anului 2008, într-o convorbire telefonică, Cătălin Ţugulea, i-a spus că, debitorul a început să-i restituie datoria, astfel, la moment nu este necesar de a înainta cerere de chemare în judecată. Mai mult, Cătălin Ţugulea a spus că, nu are careva pretenţii financiare faţă de reclamant, deoarece acţiunile prealabile efectuate de către reclamant au avut efect, după cum prevede obiectul contractului de asistenţă juridică. După această discuţie, reclamantul nu a mai vorbit cu Cătălin Ţugulea până în luna iunie 2011, când ultimul l-a sunat întrebându-1 pretenţios în privinţa dosarului. De mai multe ori, Andrei Donică a încercat să-l contacteze pe Cătălin Ţugulea, însă fără rezultate.

Din aceste considerente, precum şi din maniera discuţiei avută anterior, reclamantul a înţeles că, poziţia lui Cătălin Ţugulea este de rea credinţă. Andrei Donică consideră că a fost omis termenul de aplicare a pedepsei disciplinare, întrucât incidentul dat a avut loc în anul 2008, iar pedeapsa i-a fost aplicată în anul 2011. Solicită, reclamantul, anularea deciziei din 12 septembrie 2011, prin care a fost sancţionat disciplinar cu 3000 lei, precum şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani municipiul Chişinău din 17 octombrie 2012, acţiunea depusă de către Andrei Donică împotriva Comisiei pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova cu privire la anularea deciziei din 12 septembrie 2011 şi încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013, s-a admis apelul declarat de Andrei Donică, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 17 octombrie 2012, şi pronunţată o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Donică împotriva Comisiei pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova a fost parţial admisă, fiind anulată decizia Comisiei din 12 septembrie 2011, iar în partea încasării prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată. La 11 aprilie 2013, Comisia pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărârii primei instanţe.

La 29 aprilie 2013, Andrei Donică a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de 2 apel în partea respingerii cerinţei încasării prejudiciului moral, iar în această parte să pronunţe o nouă hotărîre prin care să încaseze de la intimat despăgubiri morale în mărime de 300 000 lei. În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma dispoziţiei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră ambele recursuri depuse în termen, deoarece potrivit materialelor dosarului, Comisia pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova a primit copia deciziei motivate la 03 aprilie 2013 (f.d.103), iar Andrei Donică – la 04 aprilie 2013 (f.d.

104). Recurentul, Comisia pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, în motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept material şi procedural, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. La 23 aprilie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Andrei Donică, cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 29 aprilie 2013, Andrei Donică a depus referinţă la cererea de recurs, solicitînd respingerea recursului ca nefondat. De asemenea, recurentul Andrei Donică, în motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel, la adoptarea deciziei contestate, a interpretat în mod eronat legea în partea respingerii cerinţei de încasare a prejudiciului moral.

La 30 aprilie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Comisiei pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, cererea de recurs depusă de Andrei Donică, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, Comisia pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat de Andrei Donică.

Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus de Comisia pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova şi recursul lui Andrei Donică ca neîntemeiate, urmînd a fi respinse cu menţinerea deciziei instanţei de apel din 19 februarie 2013. În conformitate cu art. 445 alin. 1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Din actele pricinii s-a constatat că la 08 aprilie 2008, a fost încheiat contractul de asistenţă juridică nr. 52, dintre avocatul Andrei Donică şi Cătălin Ţugulea.

Ca obiect al contractului a fost stabilit prestarea serviciilor juridice sub forma înaintării acţiunii prealabile şi a cererii de chemare în judecată (f.d. 39). 3 Prin plîngerea din 04 iulie 2011, Cătălin Ţugulea se adresează preşedintelui Uniunii Avocaţilor din Republica Molova, prin care cere ca să fie luate măsuri cît mai aspre faţă de avocatul Andrei Donică, pentru ca acesta din urmă să-i întoarcă suma de bani oferită în baza contractului de asistenţă juridică nr. 52 (f.d. 38). Materialele cauzei atestă şi faptul adresării lui Andrei Donică către Cătălin Ţugulea la 30 august 2011, cu o cerere în care îi solicită să dezmintă informaţia expusă în plîngerea din 04 iulie 2011 (f.d. 10-13).

De asemenea, s-a stabilit că la 12 septembrie 2011, prin decizia Comisiei pentru Etică şi Disciplină, Andrei Donica a fost sancţionat disciplinar, fiindu-i stabilită o amendă în mărime de 3000 lei pentru comiterea unei abateri disciplinare, exprimată prin încălcarea jurământului prevăzut în art. 26 al Legii nr. 1260 din 19 iulie 2002, încălcarea principiului legalităţii, încălcarea obligaţiunilor de avocat, încălcarea Statutului profesiei de avocat şi a Codului deontologic al avocaţilor. Drept temei de sancţionare a avocatului, a servit petiţia lui Cătălin Ţugulea, în care s-a invocat faptul că Andrei Donică nu şi-a executat obligaţiunile asumate prin contractul de acordare a asistenţei juridice încheiat în anul 2008 (f.d.

6-9) Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, prima instanţă, prin hotărârea din 17 octombrie 2012, a respins acţiunea ca neîntemeiată (f.d. 67-68). Instanţa de apel a admis apelul declarat de către Andrei Donică, a casat hotărârea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Donică împotriva Comisiei pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova a fost parţial admisă (f.d. 95-100). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile instanţei de apel întemeiate, rezultate din aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural, fapt care impune menţinerea deciziei pronunţate.

În conformitate cu prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, avocatul este obligat: a) să pledeze pentru liberul acces la justiţie, pentru un proces echitabil realizat într-un termen rezonabil; b) să acorde asistenţă juridică conform contractului încheiat cu clientul sau cu oficiul teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat; c) să acorde asistenţă juridică garantată de stat în volumul solicitat de oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat; d) să aplice, în exercitarea profesiei sale, mijloacele şi metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului; e) să ţină dosarele de asistenţă juridică în modul stabilit de statutul profesiei de avocat; f) să ţină registrul actelor certificate în condiţiile art. 7 alin. (3). Forma şi conţinutul registrului se aprobă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor; g) să dispună de spaţiu necesar pentru acordarea asistenţei juridice; h) să informeze Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Avocaţilor, în termen de 10 zile, despre schimbarea datelor de contact, a sediului cabinetului sau biroului asociat de avocaţi; i) să urmeze anual cursuri de formare profesională continuă, în volum de cel puţin 40 de ore, conform planului 4 aprobat de Consiliul Uniunii Avocaţilor,

aceste cursuri finalizînd cu prezentarea unui raport; j) să prezinte Consiliului Uniunii Avocaţilor, în termen de 5 zile de la scadenţă, dovada achitării amenzii; k) să respecte normele Codului deontologic al avocatului şi prevederile statutului profesiei de avocat. Potrivit pct. 2.1 al Codului Dentologic al Avocaţilor Baroului din Republica Moldova, adoptat de Congresul Avocaţilor din 20 decembrie 2002, avocatul acţionează doar atunci când este împuternicit de clientul său, potrivit contractului cu acesta, ori în cazul în care este numit din oficiu la cererea organului de urmărire penală, instanţei de judecată sau acordă asistenţă juridică gratuită. Astfel, din probele anexate la materialele dosarului, avocatul Andrei Donică şi-a îndeplinit atribuţiile în măsura în care a fost prevăzut în contractul de asistenţă juridică încheiat cu Cătălin Ţugulea (f.d.

14-19). Iar circumstanţele cauzei, că din anul 2008 şi pînă în anul 2011, respectivul avocat nu a mai fost solicitat, indică asupra faptului că litigiul între Cătălin Ţugulea şi Întreprinderea Individuală „Timotin-Elena” a fost soluţionat fără a mai fi nevoie de o adresare în instanţa de judecată. În această ordine de idei, colegiul apreciază critic decizia Comisiei pentru Etică şi Disciplină, Andrei Donica a fost sancţionat disciplinar, fiindu-i stabilită o amendă în mărime de 3000 lei pentru comiterea unei abateri disciplinare, exprimată prin încălcarea jurământului prevăzut în art. 26 al Legii nr. 1260 din 19 iulie 2002, încălcarea principiului legalităţii, încălcarea obligaţiunilor de avocat, încălcarea Statutului profesiei de avocat şi a Codului deontologic al avocaţilor, dat fiind faptul că la baza luării acestei decizii nu sunt probe pertinente şi concludente care să indice neîndoielnic asupra vinovăţiei avocatului.

Or, după cum a afirmat şi instanţa de apel, simpla invocare, în decizia contestată, că în acţiunile avocatului, Andrei Donică, se conţine abaterea disciplinară exprimată prin încălcarea jurământului, încălcarea principiului legalităţii, încălcarea obligaţiunilor de avocat, încălcarea Statutului profesiei de avocat şi a Codului deontologic al avocaţilor, fară ca să fie concretizată care anume din abaterile prevăzute de Lege, Statut sau Codul deontologic au fost comise, este apreciată ca o învinuire neclară şi nemotivată.

Ce ţine de recursul declarat de Andrei Donică împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel în partea respingerii cerinţei încasării prejudiciului moral, iar în această parte să pronunţe o nouă hotărîre prin care să încaseze de la intimat despăgubiri morale în mărime de 300 000 lei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie îl consideră neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 118 alin.(1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

La acest capitol, instanţa de recurs reţine şi prevederile art. 1422 alin. (1) Cod Civil, care prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale 5 nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. La caz, Andrei Donică nu a prezentat probe veridice şi niciun argument sau o circumstanţă care confirmă cauzarea prejudiciului moral. Astfel, instanţa de recurs consideră că anularea deciziei Comisiei pentru Etică şi Disciplină din 12 septembrie 2011 reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă capabilă pentru a compensa prejudiciul moral cauzat avocatului Andrei Donică.

În asemenea împrejurări, instanţa de recurs consideră că cerinţa lui Andrei Donică cu privire la repararea prejudiciului moral urmează a fi respinsă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, iar argumentele expuse în ambele cereri de recurs nu au suport legal, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră ambele recursuri neîntemeiate şi care urmează a fi respinse, cu menţinerea deciziei Curţii de Apel din 19 februarie 2013. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Comisia pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova.

Se respinge recursul declarat de Andrei Donică. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Donică împotriva Comisiei pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, cu privire la anularea deciziei din 12 septembrie 2011 şi încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 6