3r-132/19 — contestarea actului administrativ

3r-132/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3r-132/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (S. Papuha)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, Iu. Cimpoi)

D E C I Z I E

06 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de către Andrei Racu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Andrei Racu împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la

anularea hotărârilor, admiterea în profesia de avocat, încasarea prejudiciului material

și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Andrei

Racu,

constată:

La 16 decembrie 2010, Andrei Racu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu

Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârilor,

admiterea în profesia de avocat, încasarea prejudiciului material și repararea

prejudiciului moral. (f.d.1-4, 200-201, 221-222 Vol. I)

Prin hotărârea din 19 mai 2011 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău s-a admis

în parte cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Racu. (f.d.91-94, Vol.I)

Prin decizia din 23 februarie 2012 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul

declarat de către Andrei Racu, s-a casat hotărârea din 19 mai 2011 a Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău, reținând cauza spre rejudecare după competență la Curtea

de Apel Chișinău, ca instanță de contencios administrativ. (f.d.127-131, Vol. I)

Prin încheierea din 20 septembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Andrei Racu. (f.d. 153-156,

Vol.I)

1

Prin decizia din 14 august 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul

declarat de către Andrei Racu și s-a menținut încheiarea din 20 septembrie 2012 a

Curții de Apel Chișinău. (f.d. 168-171, Vol.I)

Prin încheierea din 20 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, s-a transmis

Judecătoriei Centru mun. Chișinău pentru examinare în fond, conform competenței

jurisdicționale și teritoriale, cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată

de către Andrei Racu împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la

anularea hotărârilor, admiterea în profesia de avocat, încasarea prejudiciului material

și repararea prejudiciului moral. (f.d. 173-174, Vol.I)

Prin încheierea din 28 noiembrie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău,

s-a dispus strămutarea examinării în fond a cauzei civile la cererea de chemare în

judecată depusă de către Andrei Racu, la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău. (f.d.

185, Vol.I)

Prin hotărârea din 22 septembrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată a fost admisă în parte. S-a anulat hotărârea Comisiei

de licențiere a profesiei de avocat nr. 19 din 15 noiembrie 2010 în partea neadmiterii

lui Andrei Racu la etapa a treia a examenului de calificare a profesiei de avocat și

s-a recunoscut susținerea de către Andrei Racu a examenului de calificare a profesiei

de avocat. S-a dispus că hotărârea servește drept temei de eliberare lui Andrei Racu

a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova. S-a anulat hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat

nr.21 din 23 noiembrie 2010 cu privire la respingerea contestației depuse de Andrei

Racu. S-a încasat de la Uniunea Avocaților din Republica Moldova în beneficiul lui

Andrei Racu prejudiciul moral în mărime de 1 000,00 de lei. În rest, pretențiile au

fost respinse. (f.d.24, 28-30, Vol.II)

Prin decizia din 17 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, s-a casat hotărârea din

22 septembrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre

de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de către Andrei Racu. (f.d. 98,

99-103, Vol. II)

Prin încheierea din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme Justiție recursul

declarat de Andrei Racu s-a considerat drept inadmisibil. (f.d. 131-136, Vol.II)

Prin încheierea din 11 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea

Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la emiterea unei încheieri

suplimentare. (f.d. 152-156, Vol.II)

Prin încheierea din 28 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Andrei Racu împotriva încheierii

din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme Justiție. (f.d. 190-198, Vol.II)

Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Andrei Racu împotriva deciziei din

17 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 217-225, Vol.II)

La 27 decembrie 2018, Andrei Racu a depus cererea de recurs împotriva

încheierii din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat netemeinicia și ilegalitatea încheierii recurate,

deoarece au fost aplicate eronat normele de drept material.

2

A menționat, că temei pentru revizuirea deciziei din 17 iunie 2015 a Curții de

Apel Chișinău, a servit decizia din 3 iulie 2018 a Curții Constituționale, prin care

s-a pronunțat о hotărâre privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi

din Legea cu privire la avocatura nr. 1260 din 19 iulie 2002.

Recurentul a precizat, că a întreprins mai multe încercări de a ridica excepția

de neconstituționalitate, însă, toate încercările au fost blocate de instanță. A încercat

să sesizeze Curtea Constituțională și prin subiecții cu drept de sesizare,

înscriindu-se la audiență la avocatul parlamentar și prezentându-i acestuia proiectul

textului de sesizare a Curții și la câțiva deputați în Parlament, tentative care nu au

avut succes la acel timp.

A subliniat, că instanțele ierarhic inferioare nu au verificat corectitudinea

calificativelor acordate lui, prin ce nu au asigurat о examinare sub toate aspectele a

cauzei, neasigurând-ui dreptul lui la un proces echitabil (art. 6&1 CEDO), și au

pronunțat о hotărâre ilegala sub acest aspect, erorile care urmează a fi înlăturate în

procesul de revizuire a hotărârilor judecătorești și de reexaminare a cauzei, inclusiv

sub aspectul corectitudinii calificativelor acordate.

Recurentul Andrei Racu a considerat, că concluziile Curții Constituționale sunt

relevante speței date.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia greșită că cererea de revizuire

depusă de către Andrei Racu împotriva deciziei din 17 iunie 2015 a Curții de Apel

Chișinău nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. e1) Cod de procedură civilă și a

fost respinsă ca inadmisibilă.

A mai invocat, că prin respingerea cererii de revizuire instanța de apel a

menținut hotărârile care contravin principiilor constituționale, ce garantează

drepturile și libertățile fundamentale a recurentului.

Recurentul Andrei Racu a solicitat, admiterea recursului, casarea încheierii din

29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, casarea deciziei din 17 iunie 2015 a

Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. (f.d.

229-233, Vol.II)

Instanța de recurs relevă că, la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul

administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține, că recursul a fost declarat de către Andrei Racu la 27 decembrie 2018,

până la data intrării în vigoare a Codului administrativ.

Respectiv, prin derogare, în temeiul art. 258 alin. (3) Cod administrativ,

examinarea recursului declarat de către Andrei Racu se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

3

În conformitate cu art. 425 Cod de procedura civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că, copia încheierii din 29 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 217-225, Vol.II) a fost expediată în adresa părților la

30 noiembrie 2018, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire nr.12366 (f.d. 226,

Vol.II), însă materialele dosarului nu conțin date privind recepționarea acesteia de

către recurent.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Andrei Racu s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul la 27 decembrie 2018, în termen. (f.d. 229-

233, Vol.II)

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din

29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă,

cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se

probele ce le confirmă.

Art. 453 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă prevede că instanța de judecată,

după ce examinează cererea de revizuire, emite încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă, în cazul în care cererea de revizuire se depune contrar

prevederilor art.451 Cod de procedură civilă.

Din dispozițiile legale enunțate reiese că legea admite revizuirea numai în

cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în art.449 Cod de procedură civilă.

În acest sens instanța de recurs reține că potrivit prevederilor art.449 lit. e1) din

Codul de procedură civilă, pentru redeschiderea procedurii în baza respectivului

temei, este necesară respectarea următoarelor condiții; a fost aplicată o lege declarată

neconstituțională de către Curtea Constituțională, cu condiția că la judecarea cauzei

a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea

Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Contituționale sau din

hotărârea Curții rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, Andrei Racu la 24 octombrie 2018 a

depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 17 iunie 2015 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, s-a casat hotărârea din 22 septembrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată

depusă de către Andrei Racu. (f.d. 98, 99-103, Vol. II)

Revizuentul Andrei Racu a solicitat, admiterea cererii de revizuire, casarea

deciziei instanțelor de apel și emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare

în judecată să fie admisă integral, invocând drept temei de revizuire prevederile art.

449 lit. e1) Cod de procedură civilă. (f.d. 206-210, Vol.II)

4

Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Andrei Racu împotriva deciziei din

17 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 217-225, Vol.II)

Recurentul Andrei Racu își exprimă dezacordul cu soluția instanței de apel prin

care a fost respinsă cererea de revizuire și consideră că încheierea pronunțată este

neîntemeiată și ilegală, susținând că a fost examinată de către instanța de apel fără a

ține cont de motivele indicate în cererea de revizuire.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că, încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de

drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor

referitoare la temeiurile de revizuire invocate, motiv pentru care o considerată legală

și întemeiată.

În acest sens, instanța de recurs subliniază că, revizuirea este posibilă doar în

cazurile în care sunt invocate și probate circumstanțe, fapte ori evenimente,

prevăzute de lege ca temeiuri, care țin de fondul cauzei și sunt esențiale pentru

relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția care va fi adoptată.

Pornind de la aceste cerințe relevă că, revizuirea unei hotărâri date de către

instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a

hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 Cod de procedură

civilă.

Astfel, în cererea de revizuire revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la art.

art.449 lit. e1) Cod de procedură civilă, iar Curtea de Apel Chișinău, care a fost

sesizată cu judecarea acestei cereri, a respins-o pe motiv că, argumentele invocate

nu se încadrează în norma enunțată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că, prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt

care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și a celor internaționale.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție subliniază, că hotărârea din 3 iulie 2018 a Curții Constituționale

a fost adoptată ulterior deciziei din 17 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, care

prin urmare, s-a suspus revizuirii.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine

principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de

principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În același timp, circumstanțele invocate de revizuent drept temei de revizuire,

nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute de art. 449 lit. e1) Cod de procedură

civilă.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a

5

hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor

juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

De asemenea, în pct. 84 din hotărârea Curții Constituționale nr. 16 din

25 iunie 2013, Curtea a constatat că „necesitatea persoanei de a beneficia de

posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești prin intermediul revizuirii în cazul

în care prin hotărârea Curții Constituționale s-a constatat că prin actul normativ

declarat neconstituțional și care a fost aplicat la emiterea hotărârii judecătorești

irevocabile s-au încălcat drepturile și libertățile fundamentale garantate de

Constituție și Convenția Europeană, iar consecințele grave ale acestei încălcări

continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii

pronunțate”.

În contextul normelor de drept pre citate supra, Colegiul reține că instanța de

revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de către Andrei Racu

împotriva deciziei 17 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău este lipsită de temei

juridic stabilit expres în prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, or,

revizuenților le revine obligația să formuleze cererea de revizuire în conformitate cu

prevederile legale și să prezinte probe pertinente și concludente întru confirmarea

faptului că prin hotărârea supusă revizuirii persoanelor implicate în proces le-au fost

încălcate anumite drepturi.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu

este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru

obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a

instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui

apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată

doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracter substanțial și

obligatoriu. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid.,§62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un

apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași

chestiune nu este un temei de reexaminare.

Astfel, Colegiul reține că, revizuirea este о cale de retractare și nu de reformare,

în cadrul căreia nu poate fi verificata legalitatea si temeinicia deciziei contestate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie

examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o

6

parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

Romania, Roșca v. Moldova).

Așadar, din textul recursului nu se evidențiază careva argumente sau temeiuri

ce ar reflecta încălcarea normelor de drept de către instanța de revizuire la adoptarea

încheierii contestate prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca

inadmisibilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire în condițiile în

care a fost depusă, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice

și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale (hotărârea Curții Europene pentru Drepturile Omului din 6 decembrie

2005 pe cazul Popov (2) contra Moldovei nr. 19960/04).

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului,

deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului

în sensul invocat, or acestea nu conțin temeiuri care ar indica expres la ilegalitatea

încheierii recurate.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel

Chișinău a aplicat corect normele de drept procedural și material la examinarea

cererii de revizuire, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către Andrei

Racu ca neîntemeiat și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. art.195 Cod administrativ, art.427 lit. a), 428 alin. (1)

Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Andrei Racu.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

7