- Dosarul nr.
- 2ra-1493/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 19 iunie 2013
- Părțile
- Pleşca Domnica vs Agenţia municipală de ipotecă din Chişinău
- Pe scurt
- Obligaţiile de folosinţă a locuinţei ale cetăţenilor
2ra-1493/13 — Repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
prima instanţă: V.Gâsca dosarul nr. 2ra-1493/13 instanţa de apel: A.Minciuna A.Nogai, V. Pruteanu DECIZIE 19 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii – Nicolae Clima, Ion Vîlcov Vera Macinskaia, Tatiana Răducanu examinând recursul declarat de Pleşca Domnica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pleşca Domnica împotriva Agenţiei Municipale de Ipotecă din Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 c o n s t a t ă La data de 15 noiembrie 2011 Pleşca Domnica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei Municipale de Ipotecă din Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.
In motivarea acţiunii reclamanta a menţionat, că la data de 09 iunie 2006 a încheiat cu pîrîtul contractul investiţional nr. VAR 11/1/15 privind construcţia imobilului nr. 15 din str. Varşovia, 7, mun. Chişinău. Prin procesul-verbal de transmitere-primire a imobilului din 28 iulie 2009 i-a fost transmis în folosinţă imobilul nominalizat şi i s-a eliberat patru chei dintr-un set de cinci chei de la uşa de la intrare, o cheie fiind reţinută pe motiv, că este necesar de a mai efectua 1 lucrări de construcţie. În procesul-verbal menţionat s-a indicat, că din momentul semnării beneficiarul poartă răspundere pentru starea reţelelor interioare de apă, canalizare, gaze naturale şi a utilajului instalat în imobil.
Ulterior, la data de 06 mai 2010 a revenit în imobil cu scopul de a efectua lucrări de reparaţie şi a depistat, că imobilul este deconectat de la energia electrică din motivul neachitării datoriei în sumă de 219,17 lei. Pentru reconectarea apartamentului la energia electrică a achitat datoria şi taxa pentru reconectare în mărime de 141,65 lei. De asemenea a primit aviz de plată de la SRL „Chişinău-gaz” de achitare pentru 846 m3 de gaze naturale consumate, iar pentru a evita deconectarea acestuia a fost nevoită să achite suma de 3659,40 lei. S-a adresat pîrîtului cu somaţie prin care a solicitat restituirea sumei de 4019,22 lei, însă prin răspunsul nr. 94/207 din 30 iunie 2010 i s-a refuzat din motiv, că în timpul iernii temperatura aerului a depăşit 20 de grade şi a fost protejat imobilul conectându-l la sistemul de încălzire, iar energia electrică a fost consumată la funcţionarea cazanului şi pentru locurile comune.
Consideră, că pîrîtul este obligat să-i restituie cheltuielile suportate. Pîrîtul samavolnic, fără ştirea şi acordul ei a conectat sistemul de încălzire, fiind consumată energie electrică şi gazele naturale. Reclamanta solicită încasarea de la Agenţia Municipală de Ipotecă din Chişinău a sumei de 4019,22 lei achitată pentru serviciile de furnizare a energiei electrice şi a gazului natural, a prejudiciului moral în sumă de 5000 lei şi cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 iunie 2012, acţiunea s-a admis parţial şi s-a încasat de la Agenţia Municipală de Ipotecă Chişinău SA în beneficiul Domnicăi Pleşca suma de 4019,22 lei, cu titlu de prejudiciu material, 1000 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de judecată 270 lei.
În rest pretenţiile s-au respins. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 s-a admis apelul depus de Agenţia Municipală de Ipotecă Chişinău SA, s-a casat hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 iunie 2012 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. La data de 05 martie 2013 Pleşca Domnica a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. S-a constatat, că recurenta Pleşca Domnica s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva intimatului, Agenţiei municipale de Ipotecă din Chişinău şi a solicitat sumei de 4019,22 lei achitată pentru serviciile de furnizare a energiei 2 electrice şi a gazului natural, a prejudiciului moral în sumă de 5000 lei şi cheltuielile de judecată. Prima instanţă a admis parţial cerinţele recurentei şi a încasat de la intimat suma de 4019,22 lei, cu titlu de prejudiciu material, 1000 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de judecată 270 lei.
În rest pretenţiile s-au respins. Instanţa de apel a casat hotărîrea primei instanţe şi a emis o nouă hotărîre prin care a respins acţiunea ca neîntemeiată. Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că instanţa de apel corect a respins cerinţele recurentei. Conform art. 8 alin. (1) şi alin. (2) lit. lit. a), c), d), f), g) şi h) Cod civil, drepturile şi obligaţiile civile apar în temeiul legii, precum şi în baza actelor persoanelor fizice şi juridice care, deşi nu sunt prevăzute de lege, dau naştere drepturilor şi obligaţiilor civile pornind de la principiile generale şi de la sensul legislaţiei civile.
Drepturile şi obligaţiile civile apar din contracte şi din alte acte juridice; din hotărâre judecătorească în care sunt stabilite drepturi şi obligaţii; în urma creării/dobândirii patrimoniului în temeiuri neinterzise de lege; în urma cauzării prejudiciului unei alte persoane; în urma îmbogăţirii fără justă cauză; în urma altor fapte ale persoanelor fizice şi juridice şi a unor evenimente de care legislaţia leagă apariţia unor efecte juridice în materie civilă. Articolul 14 alin. (1) şi alin.(2) Cod civil prevede, că persoana lezata într- un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezata într-un drept al ei le-a suportat sau urmează sa le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).
Cu certitudine s-a stabilit, că la data de 09 iunie 2006 recurenta Pleşca Domnica, în calitate de beneficiar şi intimatul, Agenţia Municipală de Ipotecă Chişinău S.A., în calitate de executor au încheiat contractul nr.VAR II/1/15 de participare prin cotă- parte la construirea imobilului nr. 15, cu suprafaţa de 71.1 m.p., amplasat în blocul locativ din str. Varşovia, 7, mun. Chişinău (f. 5-9). Conform procesului-verbal de transmitere-primire a imobilului nr. 15 din str. Varşovia, 7, mun. Chişinău din 28 iulie 2009, Agenţia Municipală de Ipotecă Chişinău S.A., în calitate de proprietar al imobilului a transmis recurentei în folosinţă imobilul menţionat (f. 10). Recurenta a solicitat încasarea de la intimat a prejudiciului material în sumă de 4019,22 lei, ce constituie plata pentru serviciile de furnizare a energiei electrice şi a gazului natural achitate pentru perioada de iarnă a anilor 2009-2010 şi prejudiciul moral în mărime de 5000 lei.
Conform art. 1398 alin. (1) şi alin.(2) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial cauzat prin acţiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăţie se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. 3 Articolul nominalizat constituie o normă, care reglementează răspunderea delictuală în toate raporturile juridice, dacă nu există o normă specială menită să reglementeze anumite obligaţii delictuale ţinând cont de specificul lor. Pentru a fi compus delictul civil, este obligatorie prezenţa elementelor lui: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia. Lipsa unui oarecare din aceste elemente exclude răspunderea delictuală, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja şi în lipsa unor condiţii.
Conform art. 604 Cod civil, debitorul răspunde pentru vina reprezentantului său şi a persoanelor cărora le-a încredinţat executarea contractului în aceeaşi măsură ca pentru propria vină dacă legea nu prevede că răspunde terţul. Prevederile art.603 alin.(2) nu se aplică. La caz, lipsesc temeiuri prevăzute la normele de drept nominalizate pentru a obliga intimatul de a repara prejudiciului material pretins de recurentă. Conform art.11 Codul cu privire la locuinţe şi pct. pct.12 şi 15 din Regulile provizorii de exploatare a locuinţelor, întreţinerea blocurilor locative şi teritoriilor aferente în Republica Moldova, aprobate prin hotărîrea Guvernului R.M. nr. 1224 din 21.12.1998, chiriaşul, proprietarul, arendaşul şi persoanele care locuiesc împreună cu el sânt obligaţi: să asigure integritatea locuinţei, comportarea grijulie faţă de utilajul tehnico-sanitar şi alt utilaj, elementele constructive ale blocului locativ, faţă de obiectele de amenajare şi plantaţiile verzi.
Nefolosirea de către proprietar a locuinţei ce-i aparţine sau refuzul de a se folosi de proprietatea comună din blocul locativ nu constituie temei pentru a-1 elibera, total sau parţial, de la participarea la cheltuielile comune de întreţinere şi reparaţie a bunurilor comune din blocul locativ şi de obligaţiunile prevăzute de contract şi prezentele Reguli. Chiriaşul, proprietarul şi arendaşul sunt obligaţi să achite plata pentru serviciile comunale şi alte servicii prestate, conform legislaţiei şi actelor normative în vigoare şi condiţiilor contractelor bilaterale respective. Conform explicaţiilor recurentei date în şedinţa de judecată a instanţei de apel, după transmiterea în folosinţă a imobilului nr. 15 din str. Varşovia, 7, mun.
Chişinău din 28 iulie 2009 de către intimat, în perioada 28 iulie 2009 – 06 mai 2010 ea nu a efectuat lucrări de reparaţie şi nu a locuit în acest imobil, fiind plecată la locul ei de trai. Când a revenit în imobil, a fost obligată să achite suma de 219,17 lei, ce constituie plata pentru serviciile de furnizare a energiei electrice, 141,65 lei, plata pentru reconectarea apartamentului la energia electrică şi 3659,40 lei plata pentru furnizarea gazului natural. Nu a beneficiat de aceste servicii. Energia electrică şi gazele naturale au fost folosite în rezultatul conectării de către intimat a sistemului de încălzire în imobil în perioada de iarnă a anilor 2009- 2010 şi consideră, că i-a fost cauzat prejudiciu material în mărime de 4019,22 lei.
Conform explicaţiilor intimatului, în calitate de proprietar al blocului locativ şi a imobilului în litigiu a întreprins măsuri de conservare a bunului şi a preîntâmpinat deteriorarea acestuia, în cazul în care beneficiarul nu a întreprins măsuri, deşi ele erau absolut necesare; punerea în funcţiune a sistemului de încălzire din imobil în perioada de iarnă a anilor 2009-2010 erau necesare pentru preîntâmpinarea îngheţării sistemului de încălzire şi a reţelelor de apeduct din imobil; pericolul de fisură a reţelelor inginereşti ar fi dus la inundarea imobilului 4 situat cu un nivel mai jos; că au fost îndreptăţiţi să acţioneze în modul în care au acţionat pentru a preîntâmpina consecinţele negative ce urmau a fi suportate nu doar de recurentă, dar şi de alţi beneficiari şi de Agenţie, care urma să înlăture defecţiunea.
Conform art. 612 Cod civil, dacă la naşterea prejudiciului sau a unei alte obligaţii de compensare a concurat vinovăţia celui îndreptăţit la despăgubire sau la compensare, existenţa şi întinderea obligaţiei de despăgubire sau de compensare depind de împrejurări şi în special, de măsura în care prejudiciul este cauzat de o parte sau de cealaltă. Dispoziţia alin. (1) se aplică şi atunci când vinovăţia celui prejudiciat se restrânge la faptul că el a omis să preîntâmpine sau să diminueze prejudiciul. Articolul 1402 alin. (2) Cod civil prevede, că luând în consideraţie împrejurările în care a fost cauzat prejudiciul, instanţa de judecată poate obliga la repararea lui terţul în al cărui interes a acţionat autorul prejudiciului sau poate exonera de obligaţia de reparare, integral sau parţial, atît autorul prejudiciului, cît şi terţa persoană.
Instanţa de apel corect a concluzionat, că intimatul poate fi exonerat de obligaţia privind repararea prejudiciului cauzat recurentei, deoarece recurenta nu a luat toate măsurile pentru omiterea ori diminuarea prejudiciului şi respectiv dreptul la despăgubirea pentru prejudiciul cauzat urmează a fi exclus. La realizarea prerogativelor proprietarului în deplinătatea lor, acesta este obligat la asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care revin proprietarului. Vecinătatea este o stare de fapt care generează anumite drepturi şi obligaţii pentru proprietarii bunurilor imobile de unde se pot produce influenţe reciproce.
Instanţa de recurs consideră, că instanţa de apel corect a respins şi pretenţiile recurentei privind repararea prejudiciului moral, deoarece la caz, nu sunt întrunite condiţiile art. 1422 Cod civil, nu au fost constatate cauzarea unor suferinţe fizice, sau psihice prin fapte care atentează la drepturi personale nepatrimoniale ale recurentei. Astfel, lipseşte temei legal pentru repararea prejudiciului moral la care se pretinde recurenta. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău.
În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Pleşca Domnica. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pleşca Domnica 5 împotriva Agenţiei Municipale de Ipotecă din Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ion Vîlcov Vera Macinskaia Tatiana Răducanu 6