2ra-1980/13 — Încasarea diferenţei de plată şi prejudiciul moral

prima instanţă: O.Cojocaru dosarul nr. 2ra-1980/13 instanţa de apel: A.Minciuna, A.Nogai, V.Pruteanu ÎNCHEIERE 19 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mocreac Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mocreac Constantin împotriva notarului public Semionova Rodica cu privire la recunoaşterea ilegală a refuzului, încasarea diferenţei de plată pentru serviciile notariale şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Mocreac Constantin, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 23 mai 2012 şi hotărîrii suplimentare a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 25 iunie 2012 , c o n s t a t ă La 09 aprilie 2012 Mocreac Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva notarului public Semionova Rodica cu privire la recunoaşterea ilegală a refuzului, încasarea diferenţei de plată pentru serviciile notariale şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, notarul public Semionova Rodica a eliberat certificatul de moştenitor testamentar nr. 18527 din 06.10.2009 şi nr. 11214 din 31.05.2011, prin care a atestat că împreună cu fiul Mocreac Andrei sunt moştenitori la câte 1/10 cotă parte din averea Xeniei Mocreac, decedată la 31.12.1993, conform testamentului nr. 1-3635 din 14.12.1993 şi patrimoniul succesoral este constituit din imobilul din str. Botanica Veche, 13, m. Chişinău.

Indică că, a achitat plata pentru serviciile notariale în sumă de 2 425 lei şi fiul Mocreac Andrei a achitat suma de 2 424.94 lei. Conform art. 9 al Legii privind metodologia calculării plăţii pentru serviciile notariale, la eliberarea certificatului de moştenitor pentru moştenitorii de clasa I se stabileşte plata 0,5% din valoarea moştenirii şi pentru clasa II se stabileşte plata de 0,7% din valoarea moştenirii. Potrivit certificatului eliberat de OCT Chişinău nr. 01100/09/11859 din 24.09.2009, valoarea moştenirii constituie 121 246, 80 lei. Astfel, plata pentru serviciile notariale constituie 848,73 lei. Totodată, conform art. 12 alin. (4) lit. b) al Legii, plata pentru eliberarea certificatelor de moştenire se reduce cu 50% dacă moştenitorul locuinţei a locuit în ea cel puţin un an până la data decesului celui care a lăsat moştenirea şi continuă să locuiască acolo.

Astfel, de la el urma să fie percepută plata de 0.35% din valoarea moştenirii, care constituie 424, 36 lei. Conform art. 2 al Legii, cuantumul plăţii pentru serviciile notariale se percepe de comun acord cu solicitantul. Modificările (majorările sau reducerile) cuantumului plăţii se confirmă printr-un acord semnat de notarul public şi solicitant în care se indică mărimea plăţii stabilite prin lege, cauza modificării ei şi mărimea plăţii negociate. Acordul încheiat în scris se anexează la actul notarial îndeplinit şi se păstrează împreună cu acesta în arhiva notarială. Un astfel de acord nu a fost încheiat. La 18 noiembrie 2011 a cunoscut despre incorectitudinea calcului plăţii şi s-a adresat pârâtului cu cerere privind înlăturarea erorii de calcul şi restituirea sumelor, însă prin răspunsul nr. 381 din 22.11.2011 cererea a fost respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie.

Consideră, că ilegal a fost încasată sumă considerabilă, deoarece nu a ţinut cont de prevederii legii şi de faptul că este pensionar. Prin aceste acţiuni au fost create suferinţe sufleteşti şi incomodităţi cotidiene. Se menţionează că, la 12.12.2011 s-a adresat cu petiţia nr. 10031 către Procuratura Buiucani mun. Chişinău privind apărarea drepturilor sale şi atragerea pârâtului la răspundere, însă nu a primit nici un răspuns. De asemenea s-a adresat cu petiţii la CCCEC şi Ministerului Justiţiei, însă aceste autorităţi i-a sugerat să soluţionez pricina prin intermediul instanţei de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 23 mai 2012 şi hotărârea suplimentară a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 25 iunie 2012, cererea privind repunerea în termenul de adresare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată, şi acţiunea a fost respinsă ca depusă tardiv. Nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 23 mai 2012 şi hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 iunie 2012 Mocreac Constantin a depus apel., solicitînd, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. A invocat, că neîntemeiat a fost aplicat termenul de prescripţie şi s-a respins acţiunea ca depusă tardiv, deoarece nu are studii juridice, nu cunoaşte prevederile legii, numai de la avocat a aflat despre termenii procesuali, dar totodată a aflat şi despre incorectitudinea calculării plăţii pentru serviciile notariale.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2012, s-a respins apelul declarat de către Mocreac Constantin, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 23 mai 2012 şi hotărîrii suplimentare a Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 iunie 2012. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, conform art. 17 alin. (1) lit. a), alin. (4) şi (5), 25 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ, cererea prin care se solicită anularea unu act administrativ poate fi înaintată instanţei de contencios administrativ în termen de 30 zile, în cazul în care legea nu dispune altfel, care este termen de prescripţie. Persoana care din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescripţie poate fi repusă în termen în condiţiile Codului de procedură civilă.

Judecând acţiunea, instanţa de contencios administrativ adoptă hotărâre de respingere a acţiunii ca depusă cu încălcarea termenului de prescripţie. Instanţa de apel a remarcat că, termenul de apărare a drepturilor civile este intervalul de timp înăuntru cărui persoana este în drept sa se adreseze delicventului, în instanţa de judecată sau altui organ jurisdicţional cu pretenţia de apărare a dreptului încălcat sau a interesului contestat. La termenul de apărare a drepturilor civile se referă şi termenul de prescripţie extinctivă. Conform art. 271 Cod Civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă până la încheierea dezbaterilor în fond.

Potrivit art. 14 alin. (1) al Legii nr. 271 din 27.06.2003 cu privire la metodologia calculării plăţii pentru serviciile notariale, cuantumul plăţii pentru serviciul notarial poate fi contestat în instanţa de judecată de la locul aflării biroului notarial în 30 zile de la efectuărea plăţii. Mai mult ca atît, instanţa de apel a menţionat că, notarul public Semionova Rodica a eliberat lui Mocreac Constantin certificatul de moştenitor testamentar nr. 18527, iar Mocreac Constantin a achitat plata pentru serviciile notariale 2 425 lei şi a fost eliberat bonul de plată seria NT nr. 249528 (f. 23-24, 25). Mocreac Constantin s-a adresat la 18.11.2011 notarului public Semionova Rodica cu cerere privind înlăturarea erorii de calcul şi restituirea sumelor.

Prin răspunsul nr. 381 din 22.11.2011, cererea a fost respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie. În susţinerea acestei concluzii, instanţa de apel a reţinut că, termenul de prescripţie înăuntrul cărui reclamantul este îndreptăţit să solicite apărarea dreptului şi obligarea restituirii sumei achitată ca plată pentru serviciile notariale, curge de la 06.10.2009 şi este de 30 zile. A depus însă prezenta acţiune la 09.04.2012, peste termenul de 30 zile stabilit prin normele de drept material indicate. Potrivit art. 116 alin. (1), (3) şi (4) CPC, persoanele care din motive întemeiate au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură, pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc posibilitatea îndeplinirii actului. Repunerea în termen nu poate fi dispusă, decât în imposibilitatea în care partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură. La 25 februarie 2013 Mocreac Constantin a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului avocatul Mocreac Constantin a indicat că instanţele judecătoreşti au emis soluţii cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, nu au elucidat toate circumstanţele cauzei.

La 07 iunie 2013 notarul public Semionova Rodica a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat dezacordul cu recursul depus de Mocreac Constantin, solicitînd respingerea acestuia, ca inadmisibil. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mocreac Constantin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursurile declarate de către Mocreac Constantin, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mocreac Constantin ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Mocreac Constantin, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru