2ra-1996/13 — Încasarea datoriei

prima instanţă: Iu.Sciastlivîi dosarul nr. 2ra-1996/13 instanţa de apel: N.Cernat, A.Gavriliţa, A.Pahopol ÎNCHEIERE 19 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Rusu Marcel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jereghi Victoria către Rusu Marcel privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Rusu Marcel, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 28 iunie 2012, c o n s t a t ă La 11 mai 2012 Jereghi Victoria a formulat o cerere de chemare în judecată către Rusu Marcel privind încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la 27.09.2011 a transmis cu titlu de împrumut lui Marcel Rusu suma de 3000 euro. Menţionează că, de nenumărate ori s-a adresat către pîrît cu rugămintea de a-i întoarce datoria, însă acesta nu şi-a onorat obligaţiile. Pîrîtul fiind înştiinţat sub semnătură, cu aviz, despre ora, data şi locul examinării cauzei, în şedinţa de judecată nu s-a prezentat (f.d. 11). Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 28 iunie 2012 a fost admisă integral cererea de chemare în judecată şi s-a încasat de la Marcel Rusu în beneficiul Victoriei Jereghi suma de 3000 euro. La data de 02 octombrie 2012, Marcel Rusu a declarat apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd casarea hotărîrii cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de apel a indicat că, nu a cunoscut despre examinarea cauzei şi nu a fost înştiinţat despre data şedinţei de judecată, motiv pentru care a fost în imposibilitate să-şi apere interesele sale. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013 s-a respins apelul declarat de către Marcel Rusu, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 28 iunie 2012. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii ca neîntemeiate.

Astfel, instanţa de apel a menţionat că, din materialele dosarului s-a constatat că, la data de 27.09.2011, Marcel Rusu a primit cu titlu de împrumut de la Victoria Jereghi suma de 3000 euro, obligîndu-se să-i restituie în martie 2012 (f.d.7). În legătură cu faptul că Marcel Rusu nu a restituit suma împrumutului, Victoria Jereghi a înaintat prezenta acţiune în instanţa de judecată. Potrivit art. 867 alin (1) Cod civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

Potrivit art. 572 alin. (2) Cod civil, obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. În circumstanţele date, instanţa de apel a constatat, că între părţi a fost instituit un raport juridic în baza contractului de împrumut, astfel că la expirarea termenului pentru care a fost transmisă suma, împrumutatul Marcel Rusu era obligat să restituie suma împrumutului. În virtutea faptului că obligaţia de restituire a sumei nu a fost respectată, instanţa de apel a considerat ca fiind justă concluzia instanţei de fond referitoar la temeinicia pretenţiilor formulate de către Victoria Jereghi. Referitor la argumentul apelantului Rusu Marcel, precum că, nu a fost înştiinţat legal despre examinarea cauzei, instanţa de apel a menţionat că, potrivit materialelor pricinii s-a confirmat faptul că acestuia i-a fost comunicată data examinării cauzei, fapt ce s-a probat prin avizul de recepţie anexat la materialele cauzei (f.d.11).

În ceea ce priveşte faptul că actul juridic ar fi lovit de nulitate relativă în baza art. 221 CC al RM, instanţa de apel l-a apreciat critic respectivul argument şi l-a respins ca nefondat. Apelantul a prezentat un înscris întocmit în comun cu Alexandru Chiperi, prin care se indică faptul că, suma de bani nu a fost primită de către Marcel Rusu, ci a fost primită de către Alexandru Chiperi de la Victoria Jereghi suma de 1000 euro şi de la Viorica Basarab suma de 2000 euro (f.d. 26-27). Cu toate acestea, instanţei nu au fost prezentate probe ce ar confirma autenticitatea datelor respective, mai mult ca atît proba respectivă este combătută prin recipisa întocmită de către Marcel Rusu la data de 27.09.2011 prin care s-a invocat primirea cu titlu de împrumut a sumei de 3000 euro.

De asemenea, instanţa de apel a menţionat că, la acest moment respectiva recipisă nu este contestată, or actul juridic nominalizat se prezumă a fi legal, respectiv generînd drepturi şi obligaţiuni pentru părţi, corespunzînd cerinţelor legale referitoare la forma şi lipsa viciului de consimţămînt. La 15 aprilie 2013 Rusu Marcel a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă. În motivarea recursului recurentul a indicat că instanţele judecătoreşti au emis soluţii cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu au elucidat toate circumstanţele cauzei.

La 29 mai 2013 Jereghi Victoria a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat dezacordul cu recursul depus de Rusu Marcel, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Rusu Marcel, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Rusu Marcel, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Rusu Marcel, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Rusu Marcel, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru