3ra-983/13 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-983/13 prima instanţă: Gh.Creţu DECIZIE 12 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Tatiana Răducanu, Sveatoslav Moldovan, Nicolae Clima examinînd cererea de recurs declarată de către Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată „Moldconstruct Market” împotriva Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun.

Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La 03 august 2012, societatea cu răspundere limitată „Moldconstruct Market” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul, SRL „Moldconstruct Market”, a indicat că prin hotărârea irevocabilă a Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2010, nr. 3- 4257/2010, menţinută prin decizia Supreme Curţii de Justiţie din 25 mai 2011, a fost admisă cererea reclamantului, fiind obligată Direcţia Generală Arhitectură Urbanism şi Relaţii Funciare al Consiliului municipal Chişinău şi Primăria mun.

Chişinău de a elibera reclamantului certificatul de urbanism pentru proiectarea blocurilor locative din str. Ciocîrliei, mun. Chişinău, conform cererii acesteia din 28 aprilie 2010. Respectiv, la 25 mai 2011 hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2010, a rămas definitivă şi irevocabilă, adică executorie. Prin încheierea executorului judecătoresc din 30 mai 2011, s-a intentat procedura de executare a documentului executoriu, hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2010, cu stabilirea, faţă de debitorii, Primăria mun. Chişinău şi Direcţia Generală Arhitectură Urbanism şi Relaţii Funciare al Consiliului municipal Chişinău, a termenului de executare benevolă de 15 zile calendaristice.

La 05 iulie 2011, Primarul General al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, în biroul său în prezenţa a doi martori a refuzat executarea hotărârii definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2010, cu consemnarea acestui fapt în procesul-verbal privind refuzul executării hotărârii judecătoreşti, semnând personal faptul refuzului executării hotărârii judecătoreşti. Prin demersul executorul judecătoresc la 07 iulie 2011, depus în Judecătoria Ialoveni, s-a solicitat sancţionarea administrativă a Primarului general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, pentru refuzul executării hotărârii definitive şi irevocabile al Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2010, în modul stabilit de Codul contravenţional.

Instanţa de judecată prin hotărâre, deşi constată refuzul executării unui act judecătoresc de către Primarul General al mun. Chişinău, a respins demersul executorului judecătoresc pe motive formale invocând precum, că executorul judecătoresc prin prisma art. 385 alin. (2) şi art. 421 alin. (2) Codul contravenţional, nu are calitatea de agent constatator, hotărîrea fiind menţinută în vigoare prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 21 septembrie 2011. Susţine reclamantul că toate aceste circumstanţe au impus intimatul de a se adresa către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu cerere privind recunoaşterea că Republica Moldova a violat drepturile intimatului prevăzute de Articolul 6 paragraful 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului si Libertăţilor Fundamentale şi Articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, cererea fiind recepţionată de Curte fiindu-i atribuit nr. 57886/11.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 august 2011 cu nr. 3-4257/10, menţinută prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21.12.2011 cu nr. 3r-2517/11, s-a admis cererea reclamantului privind schimbarea modului de executare a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2010 şi s-a stabilit, că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 august 2011, substituie certificatul de urbanism care urma a fi eliberat de Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului municipal Chişinău şi Primăria mun. Chişinău, potrivit hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2010 cu nr. 3-4257/2010 şi poate fi utilizat pentru întocmirea documentaţiei de proiect pentru construirea blocurilor locative, poziţia nr. 2, 3, 4 conform planului 019-ГП-1a.

Astfel, încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 august 2011 cu nr. 3- 4257/10, este definitivă şi irevocabilă şi ca consecinţă este executorie de drept şi obligatorie pentru toate autorităţile publice, asociaţiile obşteşti, persoanele oficiale, organizaţiile şi persoanele fizice, care urmează a fi executată cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Prin urmare, reclamantul, SRL „Moldconstruct Market”, în temeiul încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 august 2011, a efectuat proiectarea blocurilor locative conform Planului general 019-ГП-1a.

Potrivit art. 11 alin. (1) lit. a) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09 iulie 2010, documentaţia de proiect elaborată în baza certificatului de urbanism pentru proiectare se supune în mod obligatoriu: avizării de către arhitectul-şef în volum de: plan general (plan pe situaţie, plan trasare), faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcţie, reţele edilitare exterioare. La rândul său art. 11 alin. (4) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09 iulie 2010, la verificarea şi aprobarea documentaţiei de proiect, solicitarea altor avize decât cele prevăzute la alin.(1) nu se admite.

La data de 08 iunie 2012, reclamantul, în temeiul încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26.08.2011 cu nr. 3-4257/10 şi a Planului general 019-m-la, a înaintat pârâtului o solicitare privind avizarea faţadelor blocurilor locative conform Planului general 019-ГП-1a. Ulterior, la data de 13.07.2012, reclamantul în temeiul încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26.08.2011 cu nr. 3-4257/10 şi Planului general 019- ГП-1a, a înaintat pârâtului o solicitare privind avizarea soluţiei cromatice şi a proiectului de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit conform Planului general 019-ГП-1a.

Prin răspunsurile din 04.07.2012 şi din 31.07.2012, Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a refuzat avizarea faţadelor, soluţiei cromatice şi proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit invocând faptul, că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26.08.2011 cu nr. 3-4257/10 este în contradicţie cu planul general şi nu pot fi edificate construcţiile care solicită a fi efectuate de către reclamant. Astfel, consideră reclamantul că deşi a prezentat integral tot setul de acte necesare pentru avizarea faţadelor, soluţiei cromatice şi proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit, Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare, refuză avizarea acestora fără a invoca un temei legal şi fără a face referire la careva încălcări sau omisiuni din partea reclamantului care ar constitui temei pentru refuzul avizării acestora.

Potrivit art. 16 alin. (1) al Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, nr. 835-XIII din 17.05.1996, planul urbanistic de detaliu este documentaţia prin care se stabilesc condiţiile de amplasare şi executare într-un anumit teren a uneia sau mai multor construcţii cu destinaţie precizată. Această documentaţie se întocmeşte numai în baza planului urbanistic general aprobat. Conform planului general, elaborat conform normelor legale şi avizat de către Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare, s-a aprobat de către autorităţile locale efectuarea construcţiilor în condiţiile certificatului de urbanism, în temeiul căruia a fost efectuată proiectarea şi în temeiul căreia s-a solicitat avizarea faţadelor, soluţiei cromatice şi proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit, refuzul cărora face obiectul litigiului în cauză.

Respectiv, sunt total neîntemeiate afirmaţiile Direcţiei Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare precum, că reclamantul nu poate efectua construcţiile solicitate pe acest teren din momentul în care aceste circumstanţe anterior au fost verificate de către instanţa de judecată, iar pârâtul a fost obligat de a elibera certificatului de urbanism reclamantului pentru efectuarea construcţiilor conform planului general 019-ГП-1a.

Totodată, la data de 12.07.2012, reclamantul a solicitat Institutului Naţional de Cercetări şi Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Arhitecturii „Urbanproiect” explicaţii privind indicii de valorificare a lotului de teren, cod cadastral 0100216405, anume lotul de teren pentru care s-a solicitat avizarea faţadelor, soluţiei cromatice şi proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit prin cererile din 08.06.2012 şi din 13.07.2012 şi anume: destinaţie posibilă, regimul de înălţime, proiectul de ocupare a terenului. Prin răspunsul Institutului Naţional de Cercetări şi Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Arhitecturii „Urbanproiect” din 16.07.2012, care este şi elaboratorul Planului Urbanistic General al mun.

Chişinău a comunicat, că în cazul concret, luând în considerare vecinătăţile existente se poate propune aplicarea codurilor R6 şi R7 care permit următoarele: destinaţia - zonă Rezidenţială cu locuinţe colective multietajate; regim de înălţimi - până la 9 nivele supraterane; procent ocupare teren - până la 50% conform documentelor normative în vigoare. Respectiv, răspunsul Institutului Naţional de Cercetări şi Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Arhitecturii „Urbanproiect” din 16.07.2012, este o confirmare în plus precum, că refuzul Direcţiei Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare din 04.07.2012 şi din 31.07.2012, sunt ilegale şi fără suport. Potrivit art. 46 al Constituţiei Republicii Moldova, dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sânt garantate.

Totodată potrivit prevederilor art. 315 alin. (1), (2) şi (3) CC, proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu. Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terţ. Astfel, exercitând dreptul de proprietate asupra imobilului ce aparţine în drept de proprietate privată reclamantului, a proiectat construcţia în limitele normelor legale şi ulterior intenţionează să construiască un imobil pe acest teren, în temeiul permiselor şi autorizărilor emise de către organele abilitate din domeniul de supraveghere, autorizare şi controlor. Prin urmare consideră, că urmare a refuzului Direcţiei Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare din 04 iulie2012 şi din 31 iulie 2012, are ca efect limitarea dreptului de proprietate a reclamantului, ceea ce contravine art. 46 al Constituţiei şi art. 315 Cod civil.

Cere reclamantul, SRL „Moldconstruct Market” anularea refuzurilor Direcţiei Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare nr. 21/3504 din 04 iulie 2012 şi nr. 21/1199-p din 31 iulie 2012, recunoaşterea ca fiind avizate faţadele blocurilor locative (poziţia 2, 3 şi 4 conform Planului general 019-ГП-1a), solicitată de către SRL „Moldconstruct Market” conform cererii nr. 37 din 07 iunie 2012, recunoaşterea ca fiind avizată soluţia cromatică şi proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit (poziţia 2, 3 şi 4 conform Planului general 019-ГП-1a), solicitată de către SRL „Moldconstruct Market” conform cererii nr. 64 din 13 iulie 2012 şi încasarea din contul pârâtului toate cheltuielile de judecată a pricinii suportate de reclamant la examinarea prezentei cererii.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, fiind anulate refuzurile Direcţiei Generală Arhitectură Urbanism şi Relaţii Financiare a Consiliului mun. Chişinău nr. 21/3504 din 04.07.2012 şi nr. 21/1199-p din 31.07.2012 ca fiind ilegale, emise contrar prevederilor legii, recunoscute ca fiind avizate faţadele blocurilor locative poziţia 2,3, şi 4 conform Planului general 019-ГП-1a, solicitată de către SRL „Moldconstruct Market” conform cererii nr. 37 din 07.06.2012 şi a fost recunoscută ca fiind avizată soluţia cromatică şi proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit, poziţia 2,3 şi 4 conform Planului general 019-ГП-1a, solicitată de către SRL „Moldconstruct Market” conform cererii nr. 64 din 13.07.2012, în rest acţiunea a fost respinsă.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012 a fost admisă cererea de SRL „Moldconstruct Market” de corectare, fiind inclusă omisiunea din hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012 prin indicarea, că se recunoaşte ca fiind avizate faţadele blocurilor locative (poziţia 2,3, şi 4 conform Planului general 019-ГП-1,1a), solicitată de către SRL „Moldconstruct Market” conform cererii nr. 37 din 07.06.2012 şi a fost recunoscută ca fiind avizată soluţia cromatică şi proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit (poziţia 2, 3 şi 4 conform Planului general 019-ГП-1,1a), solicitată de către SRL „Moldconstruct Market” conform cererii nr. 64 din 13.07.2012, în rest acţiunea a fost respinsă.

La 07 martie 2013, Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău a depus cerere de recurs împotriva hotărîrii şi încheierii primei instanţe, cerînd admiterea acestea, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012 şi încheierii din 12 decembrie 2012 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Recurentul, Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău, în motivarea cererii de recurs a indicat că de fapt SRL „Moldconstruct Market” în acţiunea sa a indicat în calitate de pîrît Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău, iar în citaţiile expediate instanţa de judecată a indicat în calitate de pîrît, Consiliul mun.

Chişinău, care au aceeaşi adresă juridică, iar examinarea pricinii în lipsa recurentului constituie încălcare a dreptului procedural. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărîrii şi încheierii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din actele cauzei se atestă, că Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun.

Chişinău prin scrisorile nr.21/3504 din 04 iulie 2012 şi nr.21/1199-p din 31 iulie 2012 a refuzat SRL „Moldconstruct Market” în admiterea demersului referitor la avizarea soluţii cromatice şi proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit, prevăzute amplasării în cartierul locativ individual din sectorul Centru, Ciocârlia, proiectat în baza hotărîrii Curţii de Apel Chişinău, rămase în vigoare în baza deciziei Curţii Supreme de Justiţie, prin care s-a schimbat modul de executare a hotărîrii Curţii de Apel din 20 decembrie 2010, care substituie certificatul de urbanism privind proiectarea blocurilor locative pentru SRL „Moldconstruct Market”, invocând că situaţia urbanistică existentă a cartierului, prevederile Regulamentului local de urbanism a terenurilor învecinate şi regimul urbanistic-arhitectural, descris în Hotărîrea judecătorească sunt în contradicţie cu proiectarea blocurilor locative cu regimul pe înălţime 9 etaje.

Prin urmare, din cele expuse urmează a fi executat un plan urbanistic de detaliu cu o desfăşurare amplă în complex cu construcţiile individuale existente, care urmează a fi examinat în cadrul şedinţei Consiliului arhitectural-urbanistic şi Consiliului municipal Chişinău. Astfel, după cum rezultă din hotărîrea contestată, prima instanţa în susţinerea poziţiei sale de admitere a acţiunii a invocat, că deşi reclamantul a prezentat integral tot setul de acte necesar pentru avizarea faţadelor, soluţiei cromatice şi proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit, Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău a refuzat avizarea acestora fără invocarea unui temei legal şi fără a face referire la careva încălcări sau omisiuni din partea reclamantului.

Cu adevărat, potrivit răspunsului nr.02-157 din 16 iulie 2012 a Institutului naţional de Cercetări şi Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Arhitecturii „Urbanproiect”, la cererea SRL „Moldconstruct Market” nr.62 din 12 iulie 2012, solicitantului i s-a comunicat că în cazul concret, luînd în considerare vecinătăţile existente se poate propune aplicarea codurilor R6 şi R7 care permit: - destinaţia – zona rezidenţială cu locuinţe colective multietajate, inclusiv şi regim de înălţimi – pînă la 9 nivele supraterane.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţa la examinarea pricinii nu a dat o apreciere cuvenită răspunsului nr.02-157 din 16 iulie 2012 a Institutului Naţional de Cercetări şi Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Arhitecturii „Urbanproiect”, prin care de fapt a propus aplicarea codurilor R6 şi R7, care include şi regim de înălţimi – pînă la 9 nivele supraterane, prin prisma răspunsurilor nr.21/3504 din 04 iulie 2012 şi nr.21/1199-p din 31 iulie 2012 a Direcţiei generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău, prin care s-a comunicat că urmează a fi executat un plan urbanistic de detaliu cu o desfăşurare amplă în complex cu construcţiile individuale existente, care urmează a fi examinat în cadrul şedinţei Consiliului arhitectural-urbanistic şi Consiliului municipal Chişinău.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că la rejudecarea cauzei urmează de a constata care de fapt este procedura de avizare în speţă, în cazul neconformării cu Regulamentul local de urbanism a lucrărilor de proiectare solicitate. Or, legislaţia în domeniu expusă mai sus cu certitudine stabileşte că documentaţia de proiect elaborată în baza certificatului de urbanism pentru proiectare se supune în mod obligatoriu avizării de către arhitectul-şef în volum de plan general (plan pe situaţie, plan trasare), faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcţie, reţele edilitare exterioare.

În asemenea circumstanţe şi prevederi clare legale, prima instanţă urma să verifice dacă poate să substituie persoana competentă de avizările respective în modul stabilit, printr-o hotărîre judecătorească de constatare a avizărilor privitor la faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcţie, reţele edilitare exterioare.

În sensul legii contenciosului administrativ orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată iar una din soluţii rezultate conform legii este de a admite acţiunea, de a obliga pîrîtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să elibereze un certificat, o adeverinţă sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care le-a comis, precum şi dispune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru întîrzierea executării hotărîrii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că potrivit actelor cauzei şi după cum s-a menţionat, SRL „Moldconstruct Market” a contestat refuzurile Direcţiei generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău, exprimat prin scrisorile nr.21/3504 din 04 iulie 2012 şi nr.21/1199-p din 31 iulie 2012, în admiterea demersului referitor la avizarea soluţii cromatice şi proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcţie a blocurilor de locuit, prevăzute amplasării în cartierul locativ individual din sectorul Centru, Ciocârlia, proiectat în baza hotărîrii Curţii de Apel Chişinău, rămase în vigoare în baza deciziei Curţii Supreme de Justiţie, prin care s-a schimbat modul de executare a hotărîrii Curţii de Apel din 20 decembrie 2010, care substituie certificatul de urbanism privind proiectarea blocurilor locative pentru SRL „Moldconstruct Market”.

În afară de aceasta, după cum rezultă din actele cauzei prima instanţa nu a înştiinţat Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău în conformitate cu art. 102 CPC, despre locul, data şi ora şedinţelor de judecată din prima instanţa, iar în citaţiile expediate fiind indicaţi numai SRL „Moldconstruct Market” şi Consiliul mun. Chişinău, care are aceeaşi adresă juridică ca şi Direcţiei generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău (f.d.85,91,92). Conform art.239 CPC, hotărîrea instanţei de judecată trebuie să fie legală, întemeiată, necondiţionată, executorie şi să răspundă la toate argumentele invocate de participanţii la proces, în susţinerea poziţiei sale sau obiecţiilor invocate.

Or, instanţa de judecată în hotărîre este obligată de a se expune asupra tuturor argumentelor esenţiale invocate de părţi în cadrul dezbaterilor judiciare în susţinerea poziţiei sale, cum în cazul acceptării, aşa şi în cazul respingerii lor. Dat fiind faptul că instanţa de recurs este în imposibilitate de a înlătura aceste contradicţii, pricina urmează a fi restituită pentru rejudecare în instanţa competentă – judecătoria Centru mun. Chişinău.

Conform art. 445 alin. (1), lit c1) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) şi f). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b). Potrivit art. 432 alin.(3) lit.d) şi f) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. În temeiul art. 432 alin. (3) lit. b) se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. În cazul în speţă art. 445 alin. (1), lit c1) este inaplicabil, or pricina nu a fost examinată în ordine de apel, competentă fiind de a examina litigiul în primă instanţă Curtea de Apel Chişinău.

După modificarea competenţei jurisdicţionale, competentă de a judeca cauza ca primă instanţă este judecătoria Centru mun. Chişinău şi de aceea avînd în vedere specificul examinării cauzei în procedură de recurs şi că instanţa de recurs este în imposibilitate de a înlătura contradicţiile descrise, pricina urmează a fi restituită pentru rejudecare în primă instanţă competentă – judecătoria Centru mun. Chişinău. La rejudecarea pricinii, prima instanţa urmează să ţină cont de cele menţionate, de a crea codiţii obiective şi reale participanţilor la proces pentru realizarea drepturilor sale procedurale şi în baza probelor pertinente administrate, raportate la legea materială ce guvernează raportul juridic litigios, să emită o hotărîre legală şi întemeiată.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de către Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare al Consiliului mun. Chişinău. Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 05 iu11 octombrie 2012 şi încheierea din 12 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată „Moldconstruct Market” împotriva Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Centru, mun.

Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă Judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima