3ra-807/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: Gr.Zubati dosarul nr. 3ra-807/13 DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa : Preşedintele şedinţei, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Diaconu, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către Istrati Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Istrati Gheorghe împotriva Primăriei mun. Chişinău, Consiliului mun. Chişinău, intervenient accesoriu Golomuz Alexei cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 14 iulie 2011 Istrati Gheorghe s-a adresat în judecată împotriva Primăriei mun.

Chişinău, Consiliului mun. Chişinău, intervenient accesoriu Golomuz Alexei cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că nu este de acord cu decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 36/27-102 din 09 decembrie 2005, prin care i s-a transmis în proprietate lui Alexei Golomuz terenul din str. Buna Vestire 2, mun. Chişinău, deoarece i s-a mărit acestuia din urmă cota imobilului care-1 deţinea cu o suprafaţă totală de 86,7 m.p. din imobilul nr. 4 a aceleiaşi străzi şi terenul aferent ce-i aparţine lui Istrati Gheorghe cu drept de proprietate în temeiul contractului de vînzare - cumpărare care a fost încheiat cu Nina Feodorova în mărime de 2/3 din casa de locuit şi înregistrat la OCT sub nr. 196 din anul 1993. La fel nu este de acord cu procesul-verbal nr. 7 pct. 12 din 20 iunie 1995 „Cu privire la aprobarea listelor caselor (încăperilor locative apreciate ca fiind avariate)” pe str. Buna Vestire 4, mun.

Chişinău, prin care s-a decis demolarea casei sale care îi aparţine. La fel, stipulează că au fost aprobate listele de apreciere a restituirii compensaţiilor cetăţenilor pentru demolarea construcţiilor particulare şi s-a introdus o altă persoană cu numele de familie identică ca a sa, Istratii Elena, pe care nici nu o cunoaşte. Consideră că prin acţiunile pîrîtului i s-a încălcat un drept recunoscut de lege şi anume dreptul la proprietate. Cere, Gheorghe Istrati anularea ca ilegală a deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 36/27-102 din 09 decembrie 2005, cît şi titlul de autentificare a dreptului- 1 deţinătorului de teren cu nr. 0100417997 din 22 decembrie 2005 şi, respectiv repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii actului atacat.

La 16 iulie 2011 Gheorghe Istrati a depus cerere suplimentară prin care şi-a mărit cuantumul pretenţiilor solicitînd obligarea Primăriei mun.Chişinău să-i repartizeze un alt lot de pamînt pentru construcţia casei individuale de locuit în locul terenului luat. La 27 noiembrie 2012 Gheorghe Istrati a depus cerere de concretizare a cerinţelor prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 16/14- 75 din 02 august 2001 şi a deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 36/27-102 09 decembrie 2005, a declara nule titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr.0100417297 din 22 august 2001 şi 11 octombrie 2005, iar în cazul, imposibilităţii restituirii terenului cu suprafaţa de 359 mp din str. Buna Vestire 4, mun.

Chişinău, a obliga pîrîtul să-i atribuie un alt teren pentru construcţia casei de locuit. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012, acţiunea înaintată de Gheorghe Istrati împotriva Primăriei mun. Chişinău, Consiliului mun. Chişinău, intervenient accesoriu Golomuz Alexei cu privire la contestarea actului administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată şi tardivă. La 26 februarie 2013 Gheorghe Istrati a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului Gheorghe Istrati a invocat că prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite, a aplicat legea care nu urma a fi aplicată.

Totodată se mai indică că, Primăria mun. Chişinău şi Consiliul mun. Chişinău prin actele sale au încălcat modul de retragere a terenurilor din dreptul de posesiune şi de beneficiere prevăzut de art.25 Cod Funciar. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

Potrivit prevederilor art.1 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termen legal a 2 unei cereri, este în drept de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Colegiul remarcă că, recurentul a solicitat casarea hotărîrii şi admiterea acţiunii. Obiectul litigiului iniţiat în procedura contenciosului administrativ este anularea actului administrativ emis de Consiliul municipal Chişinău.

Instanţa de recurs, reiterează că conform cerinţelor art. 26 din Legea contenciosului administrativ actul administrativ contestat poate fi anulat în cazul, în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Prin urmare, deciziile contestate de recurent nu cad sub incidenţa art. 26 din Legea contenciosului administrativ şi nu este temei de anulare. Mai mul ca atît, recurentul Istrati Gheorghe nu invocă motivul anulării actelor administrative, or prin decizia contestată s-a autentificat dreptul de proprietate privată asupra lotului de pămînt din str. Buna Vestire 2, pe cînd Istrati Gheorghe afirmă că a fost deposedat de terenul din str. Buna Vestire 4, mun.

Chişinău. Ţinînd cont de materialele cauzei şi de normele legale ce ghidează aceste raporturi, Colegiul conclude că hotărîrea supusă recurării este legală şi întemeiată, or, pretenţia reclamantului nu-şi găseşte suport legal în norma sus-citată.

Astfel, Colegiul conchide că din conţinutul cererii prealabile nu sunt clare cerinţele reclamantului, pe cînd prin cererea de chemare în judecată se solicită anularea deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 36/27-102 din 09.12.2005 şi a titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, acte emise încă în anul 2005, or, recurentul în cererea de chemare în judecată confirmă faptul că a cunoscut despre încălcarea unui drept al său încă din anul 2004. Totodată se constată faptul că, Istrati Gheorghe a cunoscut despre încălcarea dreptului pretins cu mult timp înainte, prin urmare urma să se adreseze în instanţa de judecată în termenii legali prevăzuţi de legislaţia în vigoare, or, art.74 Cod civil stabileşte termenul general de prescripţie de 3 ani.

Conform art.17 alin.5 din Legea contenciosului administrativ, persoana care din motive justificate, a omis termenul de prescripţie poate fi repusă în termen în condiţiile Codului de procedură civilă. În astfel de circumstanţe, prima instanţă corect a menţionat că Istrati Gheorghe nu a solicitat repunerea în termen, şi nu a anexat careva probe în acest sens. Potrivit prevederilor art.116 CPC, persoanele care solicită repunerea în termen urmează să depună probele care dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului în termenul stabilit. 3 Prin urmare, instanţa de fond apreciind circumstanţele cauzei a aplicat corect normele legale. Instanţa de recurs menţionează că, prima instanţă întemeiat a respins cererea lui Istrati Gheorghe privind obligarea Consiliului municipal Chişinău de a-i atribui familiei Istrati un sector de teren din intravilanul mun.Chişinău pentru construcţia casei particulare.

Potrivit art. 42 din Codul funciar al Republicii Moldova, art. 8 din Legea nr. 523-XIV din 16.07.1999 privind proprietatea publică a unităţilor administrativ- teritoriale, terenul constituie proprietate municipală şi doar Consiliul municipal este în drept să-1 gestioneze, în condiţiile legii. Conform alin. 3 din art. 10 al Legii cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, nimeni nu este în drept să retragă bunul proprietarului public, or să atenteze la acest bun. Prin urmare, întru susţinerea acestei teze se notează că, potrivit art. 77 alin. (5) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie2006, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege.

În sensul dispoziţiilor art. 10 alin. (8) lit. c) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr. 121 din 04.05.2007, nu se permite înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al statului sau al unităţii administrativ- teritoriale, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri reprezintă terenuri care se atribuie persoanelor fizice pentru construcţia de case individuale, în conformitate cu legea. Conform art. 46 Cod funciar, terenurile destinate construcţiilor urbane şi rurale cuprind terenurile pe care sunt amplasate construcţiile şi amenajările şi cele pe care urmează să fie construite case, clădiri de menire social-culturală, industrială şi cu alte destinaţii.

Aceste terenuri se atribuie întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor pentru zidirea şi exploatarea construcţiilor industriale, a caselor, a clădirilor de menire social-culturală, a altor construcţii şi amenajări, precum şi cetăţenilor pentru construcţia individuală de locuinţe. Suprafaţa terenurilor şi condiţiile folosirii lor în scopurile menţionate se stabilesc conform normelor şi documentaţiei tehnice de proiectare a cartierului respectiv, coordonată cu toate organele de resort. La moment terenuri virane pentru care este perfectată documentaţia de proiect respectivă nu sunt. În aşa circumstanţe, instanţa de recurs relevă că soluţia dată de prima instanţă este corectă, motivată şi amplu argumentată, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor juridice şi făcînd trimitere, atît la probele administrate, cît şi dispoziţiile legale aplicabile la caz.

4 Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiurile invocate de Istrati Gheorghe sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 444, 445 lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Istrati Gheorghe. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Istrati Gheorghe împotriva Primăriei mun. Chişinău, Consiliului mun. Chişinău, intervenient accesoriu Golomuz Alexei cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Diaconu Iurie Bejenaru 5