2rhc-43/13 — Constatarea nulităţii contractelor cu readucerea părţilor în poziţia iniţială

dosarul nr. 2rhc-43/13 prima instanţă: L. Andriaş instanţa de apel: B. Bîrca, A. Nogai, T. Pelin instanţa de recurs: V. Doagă, Sv. Caitaz, T. Chişcă-Doneva, N. Clima, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 29 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Nicolae Gordilă Vladimir Timofti, Nicolae Clima examinînd cererea de revizuire depusă de către Gheorghina Creanga, Larisa Prijilevschi, Nicolai Stavila, Arcadii Harast şi Margareta Biriuc în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Feodor Bunulu, Vladislav Calincenco, Nelea Doroganici, Mircea Proaspăt, Elena Stepaniuc şi societatea pe acţiuni „Elat Invest” împotriva societăţii pe acţiuni „Sigma” Agenţia Proprietăţi Publice, intervenient accesoriu clubul sportiv de dans „Codreanca”, cu privire la constatarea nulităţii contractelor cu readucerea părţilor în poziţia iniţială.

împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 decembrie 2012, prin care recursul depus de către Mircea Proaspăt, a fost respins c o n s t a t ă La 13 iulie 2009, Feodor Bunulu, Vladislav Calincenco, Nelea Doroganici, Mircea Proaspăt, Elena Stepaniuc au depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni „Sigma”, Agenţiei Proprietăţii Publice, cu privire la constatarea nulităţii contractului. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că la adunarea generală a acţionarilor societatea pe acţiuni „Sigma” din 27 mai 2009, au aflat că printr-un contract semnat de directorul general al societăţii la 11 decembrie 2008, societatea pe acţiuni „Sigma” a transmis in proprietatea statutului încăperi cu suprafaţa totală de 2389,4 m.p.

din blocul - nr.3, str. Decebal, 76, (etajul 1 şi 2 - 726,8 m.p. cu nr. cadastral 0100105.205.01.019; etajul 3 - 504,5 m.p., nr. cadastral 0100105.205.01.016, etajul 4 - 265,5 m.p., nr. cadastral 0100105.205.01.017 şi 175,1 m.p., nr. cadastral 0100105.205.01.012, etajul 13 -717,5 m.p. cu nr. cadastral 0100105.205.01.018). Transmiterea s-a efectuat în contul încăperilor cu suprafaţa de 4000 m.p. (etajul 1 al blocului nr.2, str. Decebal, 99) cu valoare estimativă la situaţia de la 01 august 1996 de 1 052 992 MDL, care potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 425 din 18 iulie 1996 şi în baza deciziei generale a acţionarilor societăţii pe acţiuni „Sigma” din 10 septembrie 1996 au fost excluse din capitalul social al acesteia în contul micşorării cotei statutului.

Reclamanţii susţin că la încheierea contractelor contestate părţile au considerat că încăperile de la etajele 1 şi 2 a blocului nr.2, str. Decebal,99 constituiau proprietate de stat , aparţineau societăţii doar cu drept de gestiune economică şi au fost eronat înstrăinate de societate în cadrul procedurii de insolvabilitate.

Reclamanţii, de asemenea, consideră că anterior încheierii contractului din 11 decembrie 2008, pîrîţii au mai încercat să efectueze transmiterea încăperilor menţionate în temeiul contractului de schimb nr. 01/03 din 7 iulie 2008 şi contractului de schimb nr. 02/03 din 6 octombrie 2008. Contractul de schimb nr. 05 din 7 iulie 2008 a fost declarat nul prin contractul de schimb nr. 02/03 din 6 octombrie 2008, iar ultimul a fost reziliat prin acordul nr. 03/03 din 11 decembrie 2008. În temeiul contractului din 11 decembrie 2008 a fost perfectat un act de primire predare nr.53/04 din 22 decembrie 2008 prin care au fost transmise încăperi cu suprafaţa de 1662,7 m.p.

de la etajele 3, 4 şi 13 din blocul nr. 3, str. Decebal 76. La 13 ianuarie 2009 a fost încheiat contractul de locaţiune nr. 1/08 prin care Agenţia Proprietăţii Publice a transmis societăţii pe acţiuni „Sigma” în locaţiune încăperile cu suprafaţa de 1662,7 de la etajele 3, 4 şi 13 din blocul nr. 3, str. Decebal 76, iar societatea pe acţiuni „Sigma” s-a obligat să achite o chirie în mărime de 156428 MDL lunar. La 8 mai 2009, Comisia de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune a decis de a permite privatizarea încăperilor cu suprafaţa de 1662,7 m.p. de la etajele 3,4 şi 13 din blocul nr. 3, str. Decebal 76 la preţul de 6 000 000 MDL. Consideră reclamanţii că atît contractul din 11 decembrie 2008, cît şi contractele de schimb nr. 01/03 din 7 iulie 2008 şi nr. 02/03 din 6 octombrie 2008 contravin normelor imperative ale legii (art. 220 CC) şi sînt lovite de nulitate absolută.

Pe aceleaşi argumente reclamanţii contestă şi acordul de reziliere nr. 03/03 din 11 decembrie 2008 şi referitor la actul de primire predare nr.53/04 din 22 decembrie 2008. În susţinerea solicitării enunţate în cererea de chemare în judecată reclamanţii au invocat că contractele menţionate contravin prevederilor Legii cu privire la societăţile pe acţiuni şi anume: – art. 65 alin. (2) lit. c), potrivit cărei consiliul societăţii decide cu privire la tranzacţiile de proporţii prevăzute de art. 83 alin (1); – art. 69 alin. (1), potrivit cărei de competenţa organului executiv ţin toate chestiunile de conducere a activităţii curente a societăţii, cu excepţia chestiunilor ce ţin de competenţa adunării generale a acţionarilor sau consiliului societăţii; – art. 76 alin. (1), potrivit cărei, tranzacţiile societăţii se efectuează pornind de la valoarea de piaţă a bunurilor achiziţionate sau înstrăinate; – art. 83 alin. (1), potrivit cărei decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de aprobare a acestei tranzacţii, dacă statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică.

Astfel, se susţine că transmiterea încăperilor cu suprafaţa totală de 2388,7 m.p. în proprietatea statutului constituie o tranzacţie de proporţii, deoarece corespunde caracteristicilor stabilite de art. 82 alin. (1) lit. a) a Legii cu privire la societăţile pe acţiuni prin faptul că este o înstrăinare directă a activelor societăţii deoarece, în rezultatul încheierii lui, se pierde dreptul de proprietate al societăţii pe acţiuni „Sigma” asupra lor. Valoarea de piaţă a încăperilor transmise depăşeşte suma de 1 400 000 euro (conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei din 11 decembrie 2008 (13,4345), iar valoarea activelor transmise constituie mai mult de 18808300 MDL). Conform bilanţului societăţii de acţiuni „Sigma”, la data de 31 decembrie 2008 valoarea activelor constituia suma de 57818557 MDL.

Astfel valoarea de piaţă a încăperilor transmise Agenţiei Proprietăţii Publice constituie mai mult de 25% din activele societăţii, iar transmiterea încăperilor nu ţine de activitatea economică curentă a societăţii pe acţiuni „Sigma”. Consideră reclamanţii că decizia de încheiere a tranzacţiei de proporţii nu a fost adoptată de organul competent, consiliul societăţii şi, prin urmare, obligaţiile ce reies din contractele contestate nu sînt opozabile societăţii pe acţiuni „Sigma”. În contract este menţionat expres că încăperile se transmit la „valoarea estimativă la situaţia de la 01 august 1996 - 1052992 MDL, ceea ce este o încălcare directă a art. 76 alin. (1) al Legii privind societăţile pe acţiuni şi în consecinţă, pretinderea transmiterii încăperilor în contul a 4000 m.p.

de la etajele 1 şi 2 ale blocului 2 din bd. Decebal 99 nu este întemeiată, deoarece statul nu a obţinut dreptul de proprietate asupra lor. Reclamanţii mai argumentează cerinţele lor prin aceea că prin Hotărîrea Guvernului nr. 425 din 18 iulie 1996, s-a decis de a transmite cu titlu gratuit, cu acordul acţionarilor, de la balanţa societăţii de acţiuni „Sigma” la balanţa Agenţiei Naţionale pentru Conservarea Energiei (ANCE) mijloace fixe (încăperi cu o suprafaţă de 4000 m.p.) în valoare de 0,81 milioane MDL. În această hotărîre, însă, nu se indică despre etajele 1 şi 2 ale blocului 2 din bd. Decebal 99. De asemenea, nu se fac referiri la încăperile menţionate nici în hotărîrea adunării generale a acţionarilor societăţii pe acţiuni „Sigma” prin care s-a decis de „a fi de acord cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 425 din 18 iulie 1996 privind transmiterea gratuită a încăperilor la preţul concretizat de 1050000 MDL , fără a se face referire la ce încăperi anume.

În hotărîrea adunării generale a acţionarilor nu se face referire la faptul reducerii capitalului social al societăţii pe acţiuni „Sigma” prin anularea a 105000 de acţiuni ce aparţin statutului. În acest sens este eronată includerea în contract a afirmaţiei că încăperile cu suprafaţa de 4000 m.p. au fost excluse din capitalul social al societăţii pe acţiuni „Sigma” în contul micşorării cotei statutului. Se mai susţine că transmiterea reală a încăperilor cu suprafaţa de 4000 m.p. nu a fost efectuată.

Acest lucru a fost constatat prin hotărîrea Curţii de Conturi nr. 21 din 01 martie 2001. Dreptul de proprietate al statutului nu a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial în modul stabilit, de asemenea, încăperile menţionate nu au fost trecute în obiecte transmise în gestiune economică, în evidenţa contabilă a societăţii pe acţiuni „Sigma” nu figurau datorii faţă de stat ce ar constitui echivalentul încăperilor transmise, încăperile de la etajele l şi 2 ale blocului 2 din bd. Decebal, 99, la care pretinde în mod neîntemeiat Agenţia Proprietăţii Publice, au fost înstrăinate forţat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pentru acoperirea datoriilor societăţii pe acţiuni „Sigma” faţă de Bugetul de Stat şi Fondul Social.

În acest context reclamanţii consideră că este neîntemeiată menţiunea din contract „care au fost eronat înstrăinate de societate în perioada aflării în procedura de insolvabilitate” şi cerinţa de a înlocui aceste încăperi cu altele. Prin intermediul Bursei de Valori, statul a vândut pachetul său de acţiuni ce-i aparţineau în societăţii pe acţiuni „Sigma”. În informaţia prezentată potenţialilor cumpărători încăperile transmise prin contractul din 11 decembrie 2008 erau incluse în activele societăţii şi au fost luate în consideraţie la stabilirea preţului pachetului de acţiuni. Din cele relatate reclamanţii invocă că societăţii pe acţiuni „Sigma”, la 11 decembrie 2008, nu avea obligaţiuni faţă de stat privind transmiterea vreunor imobile, de asemenea, nu avea datorii faţă de stat, iar societatea pe acţiuni „Sigma” nu a primit nici un echivalent pentru încăperile transmise.

Mai mult decît atît, la 13 ianuarie 2009, Agenţia Proprietăţii Publice şi societatea pe acţiuni „Sigma” au încheiat un contract de locaţiune prin care societatea pe acţiuni „Sigma” a primit în locaţiune încăperile care îi aparţin cu drept de proprietate. Pentru utilizarea acestor încăperi urmează să fie achitată o chirie în valoare de 156428 MDL lunar. La momentul actual Agenţia Proprietăţii Publice a calculat o datorie pentru chirie în valoare de 938570 MDL şi penalităţi în sumă de 44503,03 MDL. De asemenea, contractul de locaţiune urmează a fi anulat deoarece Agenţia Proprietăţii Publice nu este proprietarul încăperilor şi nu le poate transmite în locaţiune sau dispune de ele în alt mod.

Din considerentele indicate reclamanţii invocă nulitatea absolută şi a contractelor de schimb nr. 01/03 din 7 iulie 2008 şi nr. 02/03 din 6 octombrie 2008. Cer reclamanţii: – declararea nulităţii contractului nr.04/03 din 11 decembrie 2008, încheiat între societatea pe acţiuni „Sigma” şi Agenţia Proprietăţii Publice prin care au fost transmise în proprietate statului încăperi cu suprafaţa totală de 2389,4 m.p. din blocul nr.3, str. Decebal 76 (etajul 1 şi 2 - 726,8 m.p. cu nr. cadastral 0100105.205.01.019; etajul 3 -504,5 m.p. nr. cadastral 0100105.205.01.016; etajul 4- 265,5 m.p. nr. cadastral 0100105.205.01.017 şi 175,1 m.p. nr. cadastral 0100105.205.01.012, etajul 13 -717,5 m.p.

nr. cadastral 0100105.205.01.018); – constatarea nulităţii contractelor de schimb nr. 01/03 din 7 iulie 2008 şi nr.02/03 din 6 octombrie 2008; – constatarea nulităţii actului de predare – primire nr.53/04 din 22 decembrie 2008 prin care au fost transmise încăperi cu suprafaţa de 1662,7 m.p. de la etajele 3, 4 şi 13 din blocul nr.3, str. Decebal, 76; – constatarea nulităţii acordului nr.03/03 din 11 decembrie 2008 privind rezilierea contractului de schimb nr.02/03 din 6 octombrie 2008; – constatarea nulităţii contractului de locaţiune nr.1/08 din 13 ianuarie 2009 şi punerea părţilor în poziţia iniţială prin rectificarea corespunzătoare de către Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău în Registrul bunurilor imobile referitor la încăperile cu suprafaţa totală de 2389,4 m.p.

şi anume prin radierea dreptului de proprietate al statului cu înscrierea dreptului de proprietate al societăţii pe acţiuni „Sigma”, precum şi radierea grevării privind gestiunea economică a Agenţiei Proprietăţii Publice pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului asupra încăperilor menţionate. Prin încheierea judecătoriei economice de circumscripţie Chişinău din 13 octombrie 2009 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Clubul Sportiv de Dans „Codreanca”. Prin hotărîrea judecătoriei economice de circumscripţie Chişinău din 28 decembrie 2009 acţiunea reclamanţilor a fost admisă cu constatarea nulităţii actelor juridice contestate, cu anularea contractului de locaţiune şi cu dispunerea efectuării de către Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău a rectificărilor corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile.

Prin decizia Curţii de Apel Economice din 14 aprilie 2010 apelurile declarate de Agenţia Proprietăţii Publice şi Clubul Sportiv de Dans „Codreanca” au fost respinse cu menţinerea în vigoare a hotărîrii judecătoriei economice de circumscripţie Chişinău din 28 decembrie 2009. Prin decizia Colegiului economic lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 28 octombrie 2010 recursurile declarate de Agenţia Proprietăţii Publice şi Clubul Sportiv de Dans „Codreanca” au fost admise cu casarea deciziei Curţii de Apel Economice din 14 aprilie 2010 şi hotărîrii judecătoriei economice de circumscripţie Chişinău din 28 decembrie 2009, cu remiterea cauzei la rejudecare în fond în prima instanţă. Prin încheierea judecătoriei economice de circumscripţie Chişinău din 17 decembrie 2010 a fost admisă cererea societăţii pe acţiuni „Elat Invest” cu atragerea societăţii în calitate de coreclamant în proces ca acţionar majoritar al societăţii pe acţiuni „Sigma”.

Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 28 februarie 2011 acţiunea a fost admisă, prin care a fost: – constatată nulitatea absolută a contractului nr.04/03 din 11 decembrie 2008, încheiat între societatea pe acţiuni „Sigma” şi Agenţia Proprietăţii Publice prin care au fost transmise în proprietate statului încăperi cu suprafaţa totală de 2389,4 m.p. din blocul nr.3, str. Decebal 76 (etajul 1 şi 2 - 726,8 m.p. cu nr. cadastral 0100105.205.01.019; etajul 3 -504,5 m.p. nr. cadastral 0100105.205.01.016; etajul 4- 265,5 m.p. nr. cadastral 0100105.205.01.017 şi 175,1 m.p. nr. cadastral 0100105.205.01.012, etajul 13 -717,5 m.p. nr. cadastral 0100105.205.01.018); – constatată nulitatea absolută a contractelor de schimb nr. 01/03 din 7 iulie 2008 şi nr.02/03 din 6 octombrie 2008; – constatată nulitatea absolută a actului de predare – primire nr.53/04 din 22 decembrie 2008 prin care au fost transmise încăperi cu suprafaţa de 1662,7 m.p.

de la etajele 3, 4 şi 13 din blocul nr.3, str. Decebal, 76; – constatată nulitatea absolută a acordului nr.03/03 din 11 decembrie 2008 privind rezilierea contractului de schimb nr.02/03 din 6 octombrie 2008; – constatată nulitatea absolută a contractului de locaţiune nr.1/08 din 13 ianuarie 2009. În scopul repunerii părţilor în poziţia iniţială s-a dispus rectificarea corespunzătoare de către Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău în Registrul bunurilor imobile referitor la încăperile cu suprafaţa totală de 2389,4 m.p. din blocul nr.3, str. Decebal 76 (etajul 1 şi 2 - 726,8 m.p. cu nr. cadastral 0100105.205.01.019; etajul 3 - 504,5 m.p. nr. cadastral 0100105.205.01.016; etajul 4-265,5 m.p. nr. cadastral 0100105.205.01.017 şi 175,1 m.p.

nr. cadastral 0100105.205.01.012, etajul 13 - 717,5 m.p. nr. cadastral 0100105.205.01.018), prin radierea dreptului de proprietate al statului cu înscrierea dreptului de proprietate al societăţii pe acţiuni „Sigma” şi adierea grevării privind gestiunea economică a Agenţiei Proprietăţii Publice pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului asupra încăperilor menţionate. Prin decizia Curţii de Apel Economice din 11 noiembrie 2011 apelul declarat de Agenţia Proprietăţii Publice a fost admis şi casată hotărîrea primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. La 5 iunie 2012, Mircea Proaspăt a depus în termenul prevăzut de art. 434 CPC, cerere de recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 decembrie 2012, recursul declarat de către Mircea Proaspăt a fost respins şi menţinută decizia Curţii de Apel Economice din 11 noiembrie 2011. La 12 aprilie 2013, acţionarii societăţii pe acţiuni „Sigma”: Gheorghina Creanga, Larisa Prijilevschi, Nicolai Stavila, Arcadii Harast şi Margareta Biriuc au depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs cerînd admiterea cererii, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 decembrie 2012, a deciziei Curţii de Apel Economice din 11 noiembrie 2011, a hotărîrii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 28 februarie 2011 şi dispunerea rejudecării cauzei în primă instanţă.

Revizuenţii, Gheorghina Creanga, Larisa Prijilevschi, Nicolai Stavila, Arcadii Harast şi Margareta Biriuc, în motivarea cererii de revizuire au invocat faptul că la 15 martie 2013, accesînd pagina oficială a Curţii Supreme de Justiţie, au aflat despre decizia CSJ din 20 decembrie 2012 prin care s-a respins recursul lui Mircea Proaspăt şi s-a menţinut decizia Curţii de Apel Economice din 11 noiembrie 2012, prin care acţiunea acţionarilor societăţii pe acţiuni „Sigma” Feodor Bunulu, Vladislav Calinenco, Nelea Doroganici, Mircea Proaspăt, Elena Stepaniuc şi societatea pe acţiuni „Elat invest” a fost respinsă. Astfel, consideră recurenţii, că la adoptarea deciziei din 20 decembrie 2012, instanţa de recurs a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, circumstanţe, care potrivit prevederilor art. 449 lit. c) CPC, constituie temei de declarare a revizuirii.

Mai invocă revizuentul că prezenta cauză, la Curtea de Apel Economică, a fost examinată de către judecătorii B. Bîrca, A. Nogai şi T. Pelin, raportor fiind B. Bîrca, acesta avînd interes personal în soluţionarea pricinii şi urma să se abţină de la judecată pe motiv că feciorul său Alexandru Bărca este participant activ în Clubul Sportiv de Dans „Codreanca”, în favoarea cărui a fost adoptată decizia judecătorească. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art.449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reţine că revizuirea este o cale de retractare şi nu de reformare, în cadrul cărei nu poate fi verificată legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate. Studiind argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, constată că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de articolul suscitat şi, astfel, nu pot servi temei pentru redeschiderea procesului. În susţinerea acestei opinii urmează a menţiona că potrivit art. 65 alin. (1) şi (11) CPC, orice persoană interesată poate interveni într-un proces ce se desfăşoară între alte persoane.

Intervenţia este în interesul propriu cînd intervenientul invocă un drept al său asupra obiectului litigiului sau un drept legat de acesta. Dacă se constată că există persoane care pot să îşi declare propriile pretenţii asupra obiectului litigiului între părţile iniţiale, instanţa este obligată să înştiinţeze persoanele în cauză despre procesul pornit şi să le explice dreptul lor de a interveni în proces prin înaintarea unei acţiuni. Totodată, revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare.

În speţă se constată faptul că acţiunea înaintată de revizuenţi nu poate influenţa decizia instanţei de recurs care s-a expus asupra legalităţii actelor juridice dintre societatea pe acţiuni „Sigma” şi Agenţia Proprietăţii Publice, argumentul revizuenţilor, în aceste circumstanţe nefiind unul esenţial şi convingător. Mai mult, revizuenţii, avînd calitate de acţionari ai societăţii pe acţiuni „Sigma”, nu puteau să nu cunoască despre existenţa litigiului, fapt confirmat şi prin conţinutul cererii de revizuire în care se indică, că aceştia au accesat pagina web a Curţii Supreme de Justiţie şi anume pentru a lua cunoştinţă cu decizia emisă de instanţă.

Concomitent, instanţa de revizuire nu consideră acceptabil nici argumentul revizuenţilor privind interesul personal al judecătorului B. Bîrca în soluţionarea pricinii, avînd în vedere că argumentul nu indică asupra unei circumstanţe esenţiale şi convingătoare, ţinînd cont de faptul că simpla calitate de participant activ în Clubul Sportiv de Dans „Codreanca” al fiului său, Alexandru Bărca, nu ar presupune un interes personal, direct sau indirect al judecătorului faţă de rezultatul soluţionării litigiului şi care ar pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui. Suplimentar celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, precizează, că circumstanţele sau faptele noi prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte noi pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt esenţiale pentru judecarea justă a cauzei.

În context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei. În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”. În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie . Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului rejudecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Gheorghina Creanga, Larisa Prijilevschi, Nicolai Stavila, Arcadii Harast şi Margareta Biriuc, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Gheorghina Creanga, Larisa Prijilevschi, Nicolai Stavila, Arcadii Harast şi Margareta Biriuc împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Feodor Bunulu, Vladislav Calincenco, Nelea Doroganici, Mircea Proaspăt, Elena Stepaniuc şi societatea pe acţiuni „Elat Invest” împotriva societăţii pe acţiuni „Sigma” Agenţia Proprietăţi Publice, intervenient accesoriu clubul sportiv de dans „Codreanca”, cu privire la constatarea nulităţii contractelor cu readucerea părţilor în poziţia iniţială.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecător Iuliana Oprea Nicolae Gordilă Vladimir Timofti Nicolae Clima