2ra-1341/13 — Repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2ra-1341/13 prima instanţă: S.Arnăut DECIZIE 29 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Nicolae Gordilă Vladimir Timofti, Nicolae Clima examinând cererea de recurs depusă de către Vasilcău Traian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Traian Vasilcău împotriva lui Ghenadie Ciobanu, Radmila Popovici-Paraschiv, Corporaţia „Elat”, Boris Covali, Irina Covali, Valeriu Caradja, Victoria Eftodienco şi Asociaţia Moldovenească de Muzică Contemporană cu privire la repararea prejudiciului material egal cu venitul realizat de persoanele care au violat dreptul de autor al textului muzical „Porţile” prin folosirea în mod ilicit a operei create, încasarea venitului ratat, repararea prejudiciului moral şi la cererea reconvenţională a lui Ghenadie Ciobanu, Radmila Popovici-Paraschiv împotriva lui Traian Vasilcău şi Asociaţia Obştească „Asociaţia Drepturi de Autori şi Conexe” cu privire la recunoaşterea dreptului de paternitate şi anularea înregistrării muzicalului „Porţile” pe numele lui Traian Vasilcău, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2012, prin care acţiunea lui Traian Vasilcău a fost respinsă, iar acţiunea reconvenţională a lui Ghenadie Ciobanu, Radmila Popovici-Paraschiv a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 28 decembrie 2010,

Traian Vasilcău a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie Ciobanu, Radmila Popovici-Paraschiv, Corporaţia „Elat”, Boris Covali, Irina Covali, Valeriu Caradja, Victoria Eftodienco, pe parcurs şi Asociaţia Moldovenească de Muzică Contemporană cu privire la repararea prejudiciului material egal cu venitul realizat de persoanele care au violat dreptul de autor al textului muzical „Porţile” prin folosirea în mod ilicit a operei create, încasarea venitului ratat, repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii, reclamantul Traian Vasilcău a invocat că el timp de 5 ani a scris şi rescris 30 de pagini mari, cu texte de arii, aprobate de pârâtul Ghenadie Ciobanu.

La 30 iunie 2006, compozitorul Ghenadie Ciobanu a înregistrat la Asociaţia „Drepturi de autor şi conexe” opera muzicală, pe care a creat-o pentru acest muzical şi în fişa de înregistrare dumnealui personal a indicat, că textul ariei „Visul ce sunt” din acest muzical este creat de reclamant - textier - Traianus. Tot în această fişă, Ghenadie Ciobanu indică faptul, că piesa e interpretată de Aliona Triboi. Ulterior, în perioada februarie-iunie 2010, Ghenadie Ciobanu a imprimat acest muzical la studioul Universităţii de Stat, textul fiind preluat de interpreţii Boris Covali, Irina Covali, Valeriu Caradja şi Victoria Eftodienco. Interpreţii au ştiut că imprimă textele reclamantului, dar n-au discutat cu reclamantul referitor la legalitatea imprimării şi n-au încheiat un contract de transmitere a dreptului de autor.

Acest Muzical a fost creat la comanda Corporaţiei „ELAT”, iar Ghenadie Ciobanu a declarat, că a încheiat un Contract de colaborare cu „ELAT” şi că a primit remunerarea în mărime de 500000 Euro pentru acest Muzical. Susţine reclamantul că până în prezent nu a primit nimic pentru textul creat, dreptul de autor aparţinându-i în exclusivitate, iar din iniţiativa lui Ghenadie Ciobanu, o parte din arii a fost difuzată pe parcurs la Radio Moldova. S-a mai invocat că în perioada mai - iunie s-au realizat şi două emisiuni la postul naţional de televiziune Moldova 1, Emisiunea de 45 de minute, Templul Muzicii şi Abraziv, care au transmis arii întregi pe versurile reclamantului din muzicalul respectiv, unde Ghenadie Ciobanu a remarcat că textele poetice sunt „scrise de poetul Traian Vasilcău” şi de „Traianus” , pseudonimul poetului Traian Vasilcău”.

Emisiunile au fost transmise ulterior în reluare de 12 ori, fiind vizionate atât în Republica Moldova, cât şi peste hotarele ei. Acest fapt este confirmat prin scrisoarea nr.01 -14/1390 din 21.10.2010, emisă de Compania „Teleradio - Moldova”. Acelaşi lucru a fost confirmat şi în scenariul aprobat de compozitorul Gh. Ciobanu, pe care i 1-a expediat, unde la sfârşitul acestuia a specificat: „Autorul textelor poetice - Traianus”. Astfel, consideră reclamantul, Traian Vasilcău, că a comunicat public opera audiovizuală, fără a informa reclamantul şi fără consimţământul reclamantului, la fel mai menţionează reclamantul că textul a fost interpretat de 4 persoane, 3 dintre care nu posedă limba română, denaturând prin interpretare defectuoasă valoarea textului.

Reclamaţiile repetat expediate în adresa pârâţilor au rămas fără răspuns. Cere reclamantul, Traian Vasilcău repararea prejudiciului material egal cu venitul realizat de persoanele care au violat dreptul de autor al textului muzical „Porţile” prin folosirea în mod ilicit a operei create în sumă de 500000 Euro, încasarea venitului ratat în sumă de 300000 Euro şi repararea prejudiciului moral în sumă de 100000 Euro.

La 28 ianuarie 2011, Ghenadie Ciobanu şi Radmila Popovici-Paraschiv au depus cerere reconvenţională împotriva lui Traian Vasilcău şi Asociaţia Obştească „Asociaţia Drepturi de Autori şi Conexe” cu privire la recunoaşterea dreptului lor la co-paternitate asupra muzicalului „Porţile”, şi anume, lui Ghenadie Ciobanu dreptul de a se considera compozitor al acestuia şi Radmilei Popovici-Paraschiv dreptul de autor al textului acestuia şi anularea înregistrării muzicalului „Porţile” pe numele lui Traian Vasilcău efectuată la 15 septembrie 2010. În motivarea acţiunii reclamanţii, Ghenadie Ciobanu şi Radmila Popovici- Paraschiv, au indicat că înregistrarea de către Traian Vasilcău la data de 15.09.2010 la Asociaţia Drepturi de Autor şi Conexe muzicalul Porţile sub numele său însuşindu-şi paternitatea în privinţa acestuia, această înscriere urmează a fi anulată deoarece este neîntemeiată, titlul muzicalului, muzica şi libretul sunt creaţia compozitorului Ghenadie Ciobanu, ceea ce se confirmă prin certificatul eliberat, încă la 25 ianuarie 2010, cu Seria OM nr. 152/2543, pe numele acestuia de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a RM (AGEPI) şi mai mult, textul acestui muzical a fost scris de poeta Radmila Popovici-Paraschiv, ceea ce se confirmă prin certificatul eliberat pe numele acesteia de către AGEPI cu Seria OL nr. 1893/2721 din 05.08.2010.

Faptul că Ghenadie Ciobanu şi Radmila Popovici-Paraschiv sunt coautori ai muzicalului Porţile se confirmă şi prin înregistrarea video a premierei spectacolului Porţile care a avut loc la 30 octombrie 2010 pe scena Palatalului Naţional. Cer reclamanţii, Ghenadie Ciobanu şi Radmila Popovici-Paraschiv să se recunoască dreptul de co-paternitate asupra muzicalului Porţile şi anume, lui Ghenadie Ciobanu dreptul de autor asupra muzicii şi Radmilei Popovici - Paraschiv dreptul de autor de text al acestuia, să se dispună pîrîtului Traian Vasilcău de a înceta orice acţiune care comportă violarea dreptului de paternitate al reclamanţilor Ghenadie Ciobanu şi Radmila Popovici-Paraschiv asupra muzicalului Porţile, să se oblige Asociaţia Obştească Asociaţia „Drepturi de Autor şi Conexe” din Republica Moldova de a anula înregistrarea muzicalului „Porţile” pe numele lui Traian Vasilcău efectuată la data de 15.09.2010.

Ulterior, reclamantul Traian Vasilcău a depus o cerere de modificare şi completare a acţiunii prin care a solicitat de a atrage în calitate de pârât pe Radmila Popovici - Paraschiv, a recunoaşte textul Radmilei Popovici-Paraschiv drept text derivat şi plagiat din textul lui Traian Vasilcău, a încasa de la Radmila Popovici- Paraschiv în mod solidar de rând cu ceilalţi pîrîţi prejudiciul moral şi prejudiciul material egal cu venitul realizat din folosirea în mod ilicit a operei create de reclamant, a dispune anularea tuturor textelor derivate şi plagiate şi a înregistrărilor ce o anunţă pe Radmila Popovici - Paraschiv drept autor al textului muzicalului „Porţile”.

Reclamantul Traian Vasilcău în susţinerea cererii de completare a cerinţelor a invocat faptul că în urma analizei detaliate a textului prezentat de Radmila Popovici- Paraschiv, fără cel lipsă din Uvertura de început a Actului I, şi a discurilor audio şi video puse la dispoziţia reclamatului de Gheorghe Ciobanu, a concluzionat că o bună parte din conţinutul textului iniţial al muzicalului „Porţile”, ce aparţine lui Traian Vasilcău, se regăseşte în varianta a doua a Radmilei Popovici - Paraschiv. Mai mult ca atît, chiar şi titlul muzicalului a fost furat din textul lui Traian Vasilcău. Muzicalul are dublu titlu: „Porţile - Fii fericit în ţara ta”, fapt evidenţiat de multe televiziuni, alte mijloace mass-media, prezent în prospectele tipografice ale operei şi pe cele 5 panouri de reclamă ale spectacolului din 30-31 octombrie 2010, lansat la Palatul Naţional, într-o sală de 1820 locuri zilnic.

Acest titlu furat de compozitor şi textieră reiese clar din textul şi din manuscrisul de lucru al lui Traian Vasilcău, din fericire păstrat până în prezent. Se susţine că Textul iniţial, a fost doar în posesia compozitorului Ghenadie Ciobanu şi a soliştilor - pârâţi, care i l-au şi pus la dispoziţie textierului Radmila Popovici-Paraschiv. Menţionează reclamantul faptul că arii furate de Radmila Popovici-Paraschiv mai sunt interpretate în spectacol şi de alţi interpreţi, decât cei pârâţi iniţial şi anume: Nicu Ţărnă, Andrei Raieţchi şi Chirii Oarza. Drept probă concludentă că Traian Vasilcău este autorul textului iniţial, aprobat şi imprimat, servesc CD-urile prezentate de reclamant, două dintre care sunt varianta televizată a operei.

În aceste emisiuni însuşi Ghenadie Ciobanu afirmă, că muzicalul a fost finalizat, inclusiv varianta literară a lui, că muzicalul a fost imprimat totalmente şi în maxim două luni urmează să fie montat de regizor şi coregraf în scena Palatului Naţional. Nicăieri, precum era şi firesc, nu se vorbeşte despre vre-o careva ciornă, iar numele Popovici-Paraschiv, în mod logic, nu e întrebuinţat nici sub o formă şi nu apare deloc. În emisiunea televizată „ABRAZIV”, Postul Naţional Moldova 1, martie - aprilie 2010, la minutul “2,36 - 2,40” se vede pe ecran textul tipărit al operei; la minutul “2,59 - 3,04” se vede cu ochiul liber textul lui Traian Vasilcău, transcris pe note de mâna lui Ghenadie Ciobanu, în timp ce este interpretat de solişti.

La minutul “5,06 - 5,24” Ghenadie Ciobanu şi Traian Vasilcău, verifică interpretarea corectă şi apreciază textul operei. La minutul “6” Ghenadie Ciobanu remarca despre valoarea artistică a versurilor şi marea experienţă a textierului Traian Vasilcău. La “6,26” apare poetul Traian Vasilcău, care vorbeşte despre cum a fost invitat de Gheorghe Ciobanu să scrie versurile pentru muzical şi cum a fost drumul scrierii textelor operei muzicale de la debutul lucrului şi până la final. Menţionează Traian Vasilcău că a scris textul operei timp de 5 ani, deoarece prima arie intitulată „Visul ce sunt”, se are în vedere muzica, a fost scrisă de compozitor şi înregistrată fără acordul textierului, atât la Agenţia Drepturi de Autor şi Conexe, cît şi în Fondul Radio Moldova în 2006, iar ultima arie a fost scrisă de compozitorul-pârât în iunie 2010. Scria textele după muzica lui Ghenadie Ciobanu.

compozitorul îi prezenta textierului muzica pe discuri. Deoarece compozitorul a scris muzica 5 ani, în mod absolut firesc şi textierul a lucrat tot 5 ani, scriind textul după muzica prezentată. Prin urmare, menţiunea compozitorului în referinţa sa, precum că textierul nu este profesionist şi din acest motiv a scris textul operei tocmai 5 ani este o ofensă fără temei în adresa textierului, un prejudiciu moral enorm şi o născocire recentă a compozitorului, combătută de însuşi compozitorul-pârât prin afirmaţiile elogioase aduse textierului-reclamant în emisiunea televizată. În emisiunea televizată „Templul Muzicii”, Postul Naţional Moldova 1, mai- iunie 2010, pe parcursul întregii emisiuni de 45 de minute, dedicată în întregime Muzicalului PORŢILE, răsună doar versurile lui Traian Vasilcău şi nici un rând de a lui Radmila Popovici-Paraschiv.

Mai mult ca atât, Ghenadie Ciobanu pe tot parcursul emisiunii cântă versurile lui Traian Vasilcău, cunoscându-le pe de rost, în timp ce se află la pupitrul de sonorizare. Totodată, ca şi în emisiunea ABRAZIV, compozitorul declară că opera a fost finalizată din punct de vedere muzical şi literar şi a fost imprimată în totalitate, urmând ca în 2 luni să fie montată de regizor şi coregraf pe scena mare, spre a fi propusă spre vizionare şi audiere publicului larg. Vorbeşte despre costume, decor, regie, coregrafie şi nici un cuvânt despre ciornă sau textiera Radmila Popovici- Paraschiv. În minutul “06.30” Ghenadie Ciobanu remarcă entuziasmat că autorul textelor poetice este anume Traianus, pseudonimul poetului Traian Vasilcău.

La 11 aprilie 2006, între Compania „Teleradio-Moldova” şi Ghenadie Ciobanu a fost încheiat Contractul nr.281, în care este indicat, că Ghenadie Ciobanu este producătorul fonogramei „Visul ce sunt”, în care muzica aparţine lui Ghenadie Ciobanu, textul - lui Traianus, iar interpretul este Aliona Triboi. Această piesă reprezintă prima arie scrisă pentru muzicalul vizat. Prin acest contract Ghenadie Ciobanu garantează că are încheiate contracte de autor cu interpretul, textierul, aranjorul şi compozitorul operei imprimate pe fonograme, însă n-a avut încheiate contracte cu nimeni, inclusiv n-a avut încheiat un contract cu textierul, astfel că ei şi interpreţii se fac vinovaţi de însuşirea şi promovarea unei opere furate, iar Compania ELAT de producerea unei opere muzical-literare cu text furat.

Mai menţionează reclamantul că instanţa de judecată trebuie să ţină seama de cantitatea materialului însuşit, care nu se reduce la câteva rânduri, prin care fapt valoarea comercială a operei literare a lui Traian Vasilcău este substanţial diminuată şi însuşită de către Radmila Popovici - Paraschiv. Totodată, instanţa de judecată trebuie să ţină cont şi de calitatea materialului împrumutat, natura şi scopul selecţiei făcute, gradul destul de înalt în care folosirea materialului a diminuat profitul autorului textului iniţial Traian Vasilcău din care s-a copiat. Sub aspect moral, Radmila Popovici - Paraschiv a înşelat spectatorii şi întreaga opinie publică din Moldova făcându-i să creadă că întreaga lucrare literară semnată de este chiar a sa, în timp ce în realitate ea nu este rodul gândirii sale, ci este opera altui autor - opera lui Traian Vasilcău.

Faptul că opera literară prezentată de Radmila Popovici-Paraschiv este derivată din opera literară prezentată de Traian Vasilcău este confirmat de Profesorul, Doctorul habilitat în filologie, Criticul şi Istoricul literar, Membrul Consiliului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membrul uniunii scriitorilor din România, cercetătorul Ştiinţific Principal al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei - Ion Ciocanu. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2012 acţiunea a lui Traian Vasilcău a fost respinsă, iar acţiunea reconvenţională a Ghenadie Ciobanu şi Radmilei Popovici-Paraschiv a fost admisă parţial. A fost declarat dreptul lui Ghenadie Ciobanu şi Radmila Popovici-Paraschiv de co-paternitate asupra muzicalului „Porţile” şi anume, lui Ghenadie Ciobanu a s-a recunoscut dreptul de autor asupra muzicii şi Radmilei Popovici-Paraschiv i s-a recunoscut dreptul de autor de text al muzicalului „Porţile”.

A fost obligată Asociaţia Obştească „Drepturi de Autor si Conexe” de a anula înregistrarea din 15.09.2010 efectuată pe numele lui Traian Vasilcău asupra muzicalului „Porţile”. S-a încasat de la Traian Vasilcău în beneficiul lui Ciobanu Ghenadie cheltuielile de judecată în mărime de 10000 lei ce constituie onorariul avocatului. S-a încasat de la Traian Vasilcău în beneficiul Radmilei Popovici-Paraschiv cheltuielile de judecată în mărime de 1000 lei ce constituie onorariul avocatului. În rest acţiunea reconvenţională a fost respinsă. La 11 februarie 2013, Traian Vasilcău a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitând casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei nou hotărâri cu privire la admiterea acţiunii înaintate de către Traian Vasilcău şi respingerea acţiunii reconvenţionale depuse de către Ghenadie Ciobanu şi Radmilei Popovici-Paraschiv.

Consideră recurentul, că hotărîrea primei instanţe este neîntemeiată şi contrară legii. În motivarea recursului, Traian Vasilcău indică faptul că însăşi Ghenadie Ciobanu în cele două emisiuni „ABRAZIV” şi „Templul Muzicii”, în care a fost publicată pentru prima dată opera muzicală „Porţile” cu libretul scris de Traian Vasilcău, la remarcat pe Traian Vasilcău ca fiind autorul taxelor muzicalului. De asemenea intimatul Ghenadie Ciobanu a evidenţiat şi valoarea artistică a versurilor şi marea experienţă a lui Traian Vasilcău, afirmând că muzicalul este finalizat, inclusiv varianta literară a lui. Mai mult ca atît, recurentul a scris libretul, adică textul literar, iar Ghenadie Ciobanu a scris muzica, iar Ghenadie Ciobanu a dus în eroare instanţa de judecată, confundând cuvântul „schiţă sau plan” cu cuvântul „libret”.

S-a mai invocat că potrivit expertizelor Centrul Naţional de Expertize Juridice a Ministerului Justiţiei şi a doctorului habilitat în filologie, criticului şi istoricului literar, savantului de la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe, dlui Ion Ciocanu, se demonstrează că libretul Radmilei Popovici-Paraschiv este derivat substanţial din libretul lui Traian Vasilcău. Tot odată, recurentul a invocat că el a lucrat asupra libretului 5 ani, iar Popovici-Paraschiv avînd libretul gata scris l-a derivat în 2 luni, căreia nu a fost dificil de loc să modifice un text pentru o operă atît de voluminoasă, avînd libretul la mînă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. În conformitate cu art.118 CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Conform art. 514 CC, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Conform art.3 al Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe nr.293- XIII din 23 noiembrie 1994, operă derivată – produs al creaţiei intelectuale bazat pe altă operă (traducere, adaptare, înscenare, prelucrare etc.).

Conform art. 6 alin.(2) lit.k) al aceleiaşi legi, obiecte ale dreptului de autor sînt: - operele derivate şi integrante (traducerile, adoptările, prelucrările şi orice alte prelucrări ale operelor literare, de artă, ştiinţifice, aranjamentele operelor muzicale, precum şi enciclopediile, antologiile, culegerile, bazele de date etc.). Operele derivate şi alcătuite sînt ocrotite de dreptul de autor, indiferent de faptul dacă operele pe baza cărora acestea au fost create sau pe care le includ sînt sau nu obiecte ale dreptului de autor Conform art. 14 al legii sus menţionate, traducătorilor şi altor autori ai operelor derivate le aparţine dreptul de autor asupra traducerii, prelucrării, aranjamentului sau altei prelucrări efectuate de ei.

Dreptul de autor al traducătorului şi al autorului operei derivate nu trebuie să prejudicieze drepturile autorilor ale căror opere au fost traduse, prelucrate, aranjate sau supuse altor prelucrări. Dreptul de autor al traducătorilor şi al autorilor altor opere derivate nu constituie un impediment pentru alte persoane de a efectua traducerea sau prelucrarea aceloraşi opere.

După cum rezultă din materialele cauzei, reclamantul Traian Vasilcău s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune către Ghenadie Ciobanu, Radmila Popovici-Paraschiv, Corporaţia „Elat”, Boris Covali, Irina Covali, Valeriu Caradja, Victoria Eftodienco şi Asociaţia Moldovenească de Muzică Contemporană prin care a solicitat de a recunoaşte textul Radmilei Popovici-Paraschiv drept text derivat şi plagiat din textul lui Traian Vasilcău, repararea prejudiciului material egal cu venitul realizat de persoanele care au violat dreptul de autor al textului muzical „Porţile” prin folosirea în mod ilicit a operei create în sumă de 500000 Euro, încasarea venitului ratat în sumă de 300000 Euro şi repararea prejudiciului moral în sumă de 100000 Euro.

Ghenadie Ciobanu şi Radmila Popovici-Paraschiv au depus acţiunea reconvenţională împotriva lui Traian Vasilcău şi Asociaţia Obştească „Asociaţia Drepturi de Autori şi Conexe” prin care au solicitat să recunoaşterea dreptului de co- paternitate asupra muzicalului Porţile şi anume, lui Ghenadie Ciobanu dreptul de autor asupra muzicii şi Radmilei Popovici - Paraschiv dreptul de autor de text al acestuia, să se dispună pîrîtului Traian Vasilcău de a înceta orice acţiune care comportă violarea dreptului de paternitate al reclamanţilor Ghenadie Ciobanu şi Radmila Popovici-Paraschiv asupra muzicalului Porţile, să se oblige Asociaţia Obştească Asociaţia „Drepturi de Autor şi Conexe” din Republica Moldova de a anula înregistrarea muzicalului „Porţile” pe numele lui Traian Vasilcău efectuată la data de 15.09.2010.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că prima instanţa corect a stabilit circumstanţele raportului juridic litigios, şi anume că, Ghenadie Ciobanu este autorul ideii muzicalului Porţile bazat pe 2 istorii reale şi textului narativ adică libretto-ului „Cărţii” precum şi a muzicii. Titlul muzicalului, muzica şi libretul sunt creaţia compozitorului Ghenadie Ciobanu, confirmată prin certificatul eliberat, la 25 ianuarie 2010 (cu Seria OM nr. 152/2543), pe numele acestuia de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, iar textul acestui muzical a fost scris de poeta Radmila Popovici- Paraschiv, ceea ce se confirmă prin certificatul eliberat pe numele acesteia de către AGEPI cu Seria OL nr. 1893/2721 din 05.08.2010.

Prin urmare, Radmila Popovici-Paraschiv este autoarea versurilor pieselor componente ale muzicalului „Porţile”, scrise pe textele narative şi muzica lui Ghenadie Ciobanu. Versurile Radmilei Popovici-Paraschiv au fost incluse în varianta finală a muzicalului, care a fost pus în scenă la data de 30 şi 31 octombrie 2010. S-a mai constatat că Traian Vasilcău este autorul versurilor, scrise de asemenea pe textele şi muzica lui Ghenadie Ciobanu, dintre care doar 17 au fost înregistrate în variantă „demo”, nefinalizată şi care nu au intrat în varianta finală a muzicalului „Porţile” pus în scenă la dat de 30 şi 31 octombrie 2010. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţa corect a dat apreciere faptului precum că Radmila Popovici-Paraschiv a scris un text superior din punctul de vedere al calităţii, coerenţei şi mult mai organic în termen de 2 luni, fără a vedea textul nefinalizat a lui Traian Vasilcău.

Lucrul asupra pieselor componente din muzical a început din anul 2008, iar piesa „Visul ce sunt” scrisă în anul 2006 a fost inclusă în muzical ulterior, prin urmare, Radmila Popovici-Paraschiv, avînd muzica scrisă în totalitate, libretto-ul cizelate, avînd aceleaşi indicaţii şi „cuvinte-cheie” ale compozitorului Ghenadie Ciobanu, a reuşit să scrie un text în termen scurt, iar Traian Vasilcău scria textele pentru piese doar pe măsură ce primea de la Ghenadie Ciobanu muzica şi indicaţiile privind textul. În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că este nejustificat argumentul recurentului că el a lucrat asupra libretului 5 ani, iar Popovici-Paraschiv avînd libretul gata scris l-a derivat în 2 luni, căreia nu a fost dificil de loc să modifice un text pentru o operă atît de voluminoasă, avînd libretul la mână.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că prima instanţa de asemenea corect a constatat că între Ghenadie Ciobanu şi Traian Vasilcău nu au existat relaţii de muncă sau prestări de serviciu. Cu adevărat, între dînşii ca şi între alţii artiştii, regizori, interpreţi coregrafi au fost relaţii de colaborare, în vederea creării unei opere complexe „Muzical”, care în paralel au contribuit la identificarea unui realizator sau sponsor care se poată sprijini financiar proiectul. Prin urmare, Colegiul reiterează concluzia primei instanţe, precum că în lipsa vre-unei obligaţii de plată asumată de Ghenadie Ciobanu, contravine prevederilor art. 514 CC, care prevede expres că obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce condiţiile legii.

Reieşind din cele sus menţionate, urmează a fi respins argumentul recurentului Traian Vasilcău că presupusul contract verbal sau promisiuni ale lui Ghenadie Ciobanu, constituie temei incontestabil în vederea admiterii acţiunii. Mai mult ca atît, Traian Vasilcău a refuzat modificarea textelor, ceea ce a fost posibil numai existenţei unui contract, care la momentul creaţiei scenice ar prevedea obligaţia necondiţionată de a modifica versurile la cererea producătorului, iar uneori şi după premieră. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că teatrul muzical este o formă de teatru care combină muzică, cântece, dialog vorbit şi dans. La fel ca naraţiunea, este transmisă prin cuvinte, muzică, mişcare şi aspecte tehnice ale spectacolului ca un tot unitar.

De la începutul secolului XX, piesele de teatru muzical de pe scenă au fost numite în general, pur şi simplu „muzicaluri”. Cele trei componente ale unui muzical sunt muzica, versurile şi cartea. Astfel, că „muzicalul” este o creaţie complexă, ce conţine în sine foarte multe elemente, nefiind redus la versuri şi nu doar la muzică, aşa cum e cazul unor piese muzicale simple, care conţin doar muzică şi text. Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului de autor a lui Traian Vasilcău, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie susţine poziţia primei instanţe, precum că pretenţiile lui Traian Vasilcău privind violarea dreptului de autor al textului sunt neîntemeiate, deoarece cele 17 piese la care a lucrat reclamantul Vasilcău, nu au intrat în muzicalul Porţile dar versurile la toate cele 17 de piese din muzicalul Porţile ce a fost pus în scenă la data de 30 şi 31 octombrie 2010 sunt creaţia Radmilei Popovici-Paraschiv.

Astfel, prima instanţa corect a constatat şi a invocat în susţinerea poziţiei sale că, muzicalul pus în scenă la data de 30 şi 31 octombrie 2010 durează 2 ore şi este compus din 26 de piese. Din cele 26 piese doar 18 au text, tot odată, muzicalul „Porţile” pe lîngă muzică şi text, are asemenea şi alte componente cum ar fi dansuri, costume, regie. În luna martie 2010, în emisiunea „Abraziv” de la postul de televiziune Moldova 1 au fost interpretate fragmente mici din trei piese din muzical. Toată emisiunea durează 20 de minute, iar durata curată a muzicii folosite în această emisiune este de circa 6 minute. În luna aprilie 2010, în emisiunea Templul muzicii au fost interpretate fragmente din 6 piese, toată emisiunea durează 45 de minute iar durata muzicii în emisiune este de circa 26 de minute.

Înregistrările pentru ambele emisiuni înscenau procesul de lucru asupra proiectului şi au fost efectuate în lunile februarie-martie 2010, cînd muzicalul nu era finalizat, nu erau gata toate piesele muzicale, nici aranjamentele, şi nici versurile, nu erau gata costumele, dansurile, nu era definitivat scenariul. Din extrasul din internet, anexat de Traian Vasilcău la dosar, se vede că la 1 mai 2010 acesta îi scrie lui Ghenadie Ciobanu să verifice textul la o piesă din muzical în întregime, deoarece el a intervenit şi în penultima strofă. Prin urmare, lucrul asupra muzicalului a continuat şi după difuzarea emisiunilor vizate. Emisiunile „Abraziv” şi „Templul muzicii” pe care se bazează în întregime Traian Vasilcău au făcut publice fragmente în măsură de 20% din proiectul nefinalizat la acel moment al muzicalului.

În emisiunea televizată „Abraziv”, Ghenadie Ciobanu explică în mod clar procedeul tehnic de sincronizare a textului cu muzica prin cuvintele-cheie şi spune cum i-a cerut acest lucru anume reclamantului. În luna mai 2010, proiectul a fost stopat din lipsă de mijloace financiare şi a fost reluat la sfârşitul lunii iunie 2010, dar deja fără Traian Vasilcău. Noile texte poetice pentru muzical au fost scrise din nou, în baza libretului, scenariului şi cuvintelor-cheie puse la dispoziţie de Ghenadie Ciobanu de un alt poet - Radmila Popovici-Paraschiv. La data de 05 august 2010, poeta Radmila Popovici-Paraschiv şi-a înregistrat dreptul de autor asupra versurilor scrise pentru muzical, iar în luna octombrie 2010 muzicalul finalizat a fost pus în scenă cu textele Radmilei Popovici-Paraschiv şi nu cu cele ale lui Traian Vasilcău.

Mai mult ca atît, sunt total distincte cele 7 piese înregistrate în studioul de înregistrări şi difuzate la TV pe versurile lui Traian Vasilcău şi muzicalul în întregime conţinând 26 de piese muzicale, care este o creaţie distinctă, pe versurile unei alte persoane şi care înseamnă mai mult decât câteva piese separate, filmate în studioul. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţa corect a concluzionat că sunt neîntemeiate şi pretenţiile lui Traian Vasilcău în partea presupusului plagiat şi derivării libretului Radmilei Popovici-Paraschiv din libretul lui Traian Vasilcă.

Însăşi Traian Vasilcău invocă faptul că a scris versurile pe textele narative, dialogurile şi cuvintele cheie ce aparţin lui Ghenadie Ciobanu, tot odată, după cum s-a menţionat, textul şi libretul muzical a fost scris de poeta Radmila Popovici- Paraschiv, ce se confirmă prin certificatul seria OL nr.1893/2721 din 05 august 2010, eliberat de AGEPI. De asemenea, prima instanţa corect a constatat că, istoria, ideile şi textul au rămas aceleaşi şi diferenţiere radicală de sens nici nu este posibilă, iar la cazul în speţă, anume textele şi rimele Radmilei Popovici-Paraschiv sunt altele. Se mai susţine că după reluarea lucrărilor asupra muzicalului la sfârşitul anului 2010, Traian Vasilcău nu a mai fost cooptat din cauza divergenţilor apărute asupra pretenţiilor financiare exagerate înaintată faţă de sponsori cît şi datorită refuzului lui Traian Vasilcău de a modifica textele.

Astfel, dat fiind faptul că anume versiunea Radmilei Popovici-Paraschiv a fost folosită în varianta finală a muzicalului, iar noile texte poetice pentru muzical au fost scrise din nou, în baza istoriei, libretului, scenariului şi cuvintelor-cheie puse la dispoziţiile de Ghenadie Ciobanu, prima instanţa corect a concluzionat că anume Radmila Popovici-Paraschiv este coautor împreună cu Ghenadie Ciobanu al muzicalului „Porţile”, adică Ghenadie Ciobanu deţine dreptul de autor asupra muzicii şi Radmila Popovici-Paraschiv dreptul de autor de text al muzicalului.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie susţine că urmează a fi respins şi argumentul recurentului precum că potrivit expertizelor Centrul Naţional de Expertize Juridice a Ministerului Justiţiei şi a doctorului habilitat în filologie, criticului şi istoricului literar, savantului de la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe, dlui Ion Ciocanu, se demonstrează că libretul Radmilei Popovici-Paraschiv este derivat substanţial din libretul lui Traian Vasilcău. La acest compartiment, instanţa de recurs susţine concluziile expuse de prima instanţă care corect a dat apreciere constatărilor expertului, efectuate asupra variantelor celor două opere, precum că aceste constatări nu dau un răspuns că textul Radmilei Popovici-Paraschiv derivă sau este plagiat din textul lui Traian Vasilcău.

Prin urmare, potrivit explicaţiilor specialistului Centrului Naţional de Expertize Judiciare, L. Vozniuc, date în cadrul examinării dosarului în prima instanţă, precum că similitudinile şi asemănările detectate în versurile lui Traian Vasilcău şi ale Radmilei Popovici- Paraschiv, au vizat sensul versurilor fără a găsi strofe care să coincidă cu cele ale lui Traian Vasilcău. De asemenea expertul menţionat a invocat că n-a făcut o expertiză, doar o constatare tehnico-ştiinţifică referitor la coincidenţa cuvintelor din textele prezentate. De asemenea, experta a mai menţionat, că noţiunea de derivat ea a tălmăcit-o ca „asemănare”, ceea ce este cu totul alt aspect. Făcând o analiză a tabelei prezentate de expertă, rezultă că această nu a fost întocmită minuţios şi anume în majoritatea cazurilor dintr-un rând poate să coincidă numai un cuvânt sau nici unul, deşi experta indică tot rândul.

Astfel ca exemplu s-a indicat că, în pct. 29 nu coincide nici un cuvînt, sau în pct. 15 coincide cuvîntul gînd, iar experta menţionează 2 rînduri într-un text şi unul în celălalt ca coincidenţă. Aceiaşi situaţie este la majoritatea punctelor, ca 45, 46b, 49 şi multe altele. Tot odată, experta a mai menţionat în şedinţa de judecată, că nu poate răspunde la întrebarea care text este primul - originalul şi care este al doilea. La fel experta a menţionat că la efectuarea constatării nu a cunoscut despre faptul că ambii textieri au lucrat pe libretul, scenariul şi muzica lui Ghenadie Ciobanu. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că şi argumentele recurentului, urmează a fi respinse, deoarece de către recurent pe parcursul examinării cauzei de către prima instanţa nu a fost prezentată nici o probă justificativă care ar răsturna poziţia primei instanţe.

Prin urmare, prima instanţa a examinat şi a apreciat minuţios aspecte ale litigiului cu aprecierea obiectivă a tuturor probelor şi argumentelor parţilor şi cu adoptarea unei soluţii fondate în corespundere cu legea. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărîrea primei instanţe sunt întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate şi similare argumentelor invocate în prima instanţa, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul declarat de către Traian Vasilcău şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art.445 al.(1) lit.a CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Traian Vasilcău.

Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Traian Vasilcău împotriva lui Ghenadie Ciobanu, Radmila Popovici-Paraschiv, Corporaţia „Elat”, Boris Covali, Irina Covali, Valeriu Caradja, Victoria Eftodienco şi Asociaţia Moldovenească de Muzică Contemporană cu privire la repararea prejudiciului material egal cu venitul realizat de persoanele care au violat dreptul de autor al textului muzical „Porţile” prin folosirea în mod ilicit a operei create, încasarea venitului ratat, repararea prejudiciului moral şi la cererea reconvenţională a lui Ghenadie Ciobanu, Radmila Popovici-Paraschiv împotriva lui Traian Vasilcău şi Asociaţia Obştească „Asociaţia Drepturi de Autori şi Conexe” cu privire la recunoaşterea dreptului de paternitate şi anularea înregistrării muzicalului „Porţile” pe numele lui Traian Vasilcău.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Nicolae Gordilă Vladimir Timofti Nicolae Clima